Articole revista 01 Martie 2013, 10:52

Formarea coroanei la pomii plantaţi în sistem super intensiv

Scris de

Experienţa de 7 ani în pomicultura intensivă practicată la speciile măr, piersic, cais, prun şi cireş, în plantaţia de la Lacu Rezi ce se întinde pe o suprafaţă de 80 ha, dotată cu plasă antigrindină şi sistem de fertirigare şi unde cultivăm numai soiuri cerute pe piaţă, ne îndreptăţeşte să afirmăm că, în toate zonele ţării, atât cele de câmpie cât şi de deal, sistemul de cultură superintensivă este calea de refacere a patrimoniului pomicol din ţara noastră.

În aceste livezi, adevărate fabrici de făcut fructe, aşa cum îmi place mie să le numesc, putem dirija factorii de producţie astfel încât să obţinem, fără periodicitate de rodire, producţii mari, de calitate, care pot concura pe orice piaţă din Europa.

Mi-am propus ca în acest articol să jalonez concluziile la care am ajuns privind modul de formare a coroanei, diferit pe specii, cu scopul de a obţine anual producţii mari şi de calitate, o eficienţă sigură şi fără risc.

Pentru toate speciile, tăierile de formare a coroanei trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:

– prin tăieri trebuie să favorizăm formarea unui număr ridicat de ramificaţii, să evităm fructificările reduse, alternanţa de rodire. Pentru aceasta trebuie să folosim la plantare pomi de 1-2 ani, dar cu mulţi lăstari anticipaţi, caz în care nu trebuie să facem tăieri de scurtare a pomilor la plantare, ne vom concentra pe formarea de axe şi eliminarea lăstarilor concurenţi (principiul treimii);

– se vor face lucrări de orizontalizare pentru stimularea lăstarilor de rod şi incizii pe ax pentru realizarea a minimum trei lăstari pe fiecare etaj;

– alura coroanei va fi realizată cu 1, 2, 3 axe verticale în funcţie de distanţa de plantare şi vigoarea portaltoiului pentru realizarea unor coroane aplatizate care să permită mecanizarea lucrărilor de tăiat, rărit, recoltat.

– din primul an vom controla raportul între mugurii vegetativi şi cei de rod şi vom încerca să limităm tendinţele de centrifugare a celor de rod, pentru a aduce rodul cât mai aproape de ax.

La specia măr, cultivată pe 12 ha, am concluzionat că distanţa de plantare de 3,25/1 m este cea mai bună. Pomii de tip Knip, altoiţi pe M9, se vor conduce pe un singur ax vertical în sistem solex fără aplecarea ramurilor – la soiul Golden – şi solex modificat cu aplecarea lăstarilor – la soiurile Gala şi Elstar. În ambele cazuri vom tăia anual concurentele şi vom opri creşterea axului.

La specia cais, o specie uşor de condus, la plantare se pot folosi pomi de un an în ghivece (facem economie). În 2-3 ani, prin tăieri de ramuri principale şi concurente aceştia vor forma o coroană cu trei axe verticale care vor umple distanţa de 2 m între pomi (se plantează la 4/2 m). Tăierile vor fi făcute pentru aplatizare, rodirea va avea loc pe lăstarii medii de 1-2 ani, dar şi pe formaţii scurte de 3 şi 5 cm. Acestea se încarcă cu muguri de rod şi din anul 3-4 se obţin producţii eficiente (15-40 t/ha).

La specia prun, la plantare pomii trebuie să aibă minimum trei lăstari anticipaţi sau se forţează creşterea uniformă prin executarea de incizii pentru stimularea de noi lăstari. Este bine ca în primii ani să nu scurtăm singurul ax al pomului, să lăsăm să crească toţi lăstarii, suprimând numai concurentele. Din anul 3-4 se fac tăieri pentru aducerea rodului către ax, dar numai la soiurile ce manifestă tendinţa de centrifugare.

La specia piersic se plantează pomi de 1 an, dar cu minimum 5-10 lăstari, aceştia fiind conduşi pe un singur ax vertical. Tăierile se vor face prin scurtarea lăstarilor lungi, iar pe aceştia vom taia în sistem cep şi lăstar scurt.

La specia cireş (avem în fermă 24 ha cu plantaţii de 7, 5, 4 şi 2 ani) vom conduce pomii pe un ax vertical dacă portul este de vigoare slabă (Gisela 5) şi pe trei axe (trident) dacă portaltoiul este de vigoare medie (Maxma, Cab), deoarece pomii întârzie 2 ani cu rodul, pierderea fiind compensată în anii următori. La plantare nu se taie axul, doi ani se fac incizii pentru stimularea lăstarilor, astfel încât aceştia să crească pe toată lungimea axului sau axurilor, după caz.

Petre EREMIA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013


Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti