Adama 04 mai 2020
update 2 Jul 2020

Comuna Dumbrăvești, în plin șantier pentru ultimele lucrări publice de anvergură

  • Publicat în Sate

Istoria comunei Dumbrăvești, Prahova, nu poate fi separată de cea a Castrului și băilor romane de la Mălăești. Cu alte cuvinte, așezarea există încă din timpul campaniilor împăratului Traian care au dus la cucerirea Regatului Dacic. Fortificația din lemn și pământ construită de soldații romani a rezistat până prin anul 117-118 când, după conflictele cu sarmații de la începutul domniei împăratului Hadrian, armata romană s-a retras din spațiul actual al Munteniei, iar castrele de la Târgșor, Mălăești și Drajna au fost abandonate. Prima atestare documentară datează însă din 1429, când domnul Țării Românești, Dan al II-lea, întărește stăpânirea cătunului Ciobănești (azi dispărut). Satele de astăzi au aparținut de comuna Mălăești până la reforma administrativă din 1968, an în care a fost înființată unitatea administrativ-teritorială Dumbrăvești.

Prin anii 1890, așezarea avea 2.900 de locuitori, 7 biserici, o școală frecventată de 120 de elevi, 8 mori de apă pe Teleajen și pe Vărbilău. Cum găsim comuna după 130 de ani? Cu aproape 800 de locuitori mai mult, cu asfalt pe 98% din ulițe, cu Internet, cu camere de luat vederi, cu apă potabilă în casele oamenilor, cu terenuri de sport cu nocturnă, unități de învățământ, cultură și sănătate, toate  adaptate timpului. Și, ei da, mereu cu nevoi suplimentare, cât localitatea rurală să capete acea alură de „sat european“, cum ne place nouă să spunem, având ca etalon foarte emancipatele și modernele așezări ale spațiului rural din vestul continentului. Fiindcă veni vorba, poate la modernizare ajungem, mai puțin la emancipare, având în vedere că oamenii – toți din toată România, poate mai puțin Transilvania – încă socotesc o poiană, o pădure, un râu coș de gunoi.

Aproape 75% din bugetul localității, alocat pentru dezvoltare

Biserica si Monumentul Eroilor Dumbravesti

Valentin State conduce localitatea de 20 de ani, 2 ani din poziția de viceprimar, iar 18 ani, din funcția de primar. Locuitorii l-au ales din vremea în care, împreună cu o mână de oameni, s-a zbătut să construiască un pod peste un pârău care izola un sat, fără bani de la autorități, ci doar cu materiale donate de firme și locuitori. De atunci este reales cu majoritate lejeră. În două decenii, administrația publică a schimbat substanțial fața localității, bizuindu-se, în condițiile unui buget local minor, pe finanțări județene, guvernamentale și europene. În 2020 comuna rulează un buget de 16,069 milioane de lei, mare parte din venituri fiind asigurate din fonduri guvernamentale, urmate de cele europene. 74,58% din bani vor merge la secțiunea de dezvoltare, adică în investiții. Primarul a făcut o scurtă sinteză a lucrărilor pe care le va realiza în acest an: „Înainte de a vorbi despre acest an vreau să vă spun că noi am terminat cu ceea ce înseamnă reabilitarea, modernizarea și dotarea școlilor, grădinițelor, centrelor culturale; am realizat apoi o bază sportivă, locuri de joacă și de agrement etc. Revenind la 2020, cea mai amplă investiție este introducerea sistemului de canalizare în două din cele șase sate ale localității, valoarea lucrărilor fiind estimată la 10,945 milioane de lei. Finanțarea este asigurată prin Programul Național de Dezvoltare, etapa a II-a, iar șantierul este programat să fie închis în acest an. În clipa de față, procentul de execuție este de peste 60%. În paralel însă depunem documentația pentru extinderea canalizării și în celelalte sate ale comunei. Pe porțiunea drumurilor afectate de săpături, în baza unui parteneriat cu Consiliul Județean Prahova, vom turna un nou covor asfaltic; cota noastră de contribuție este de 35.000 lei, dar valoarea totală a lucrărilor ajunge la 350.000 lei. Din fonduri europene vom achiziționa, prin GAL „Valea Teleajenului“, un buldoexcavator, iar sume importante vor merge la modernizarea iluminatului public (50.000 lei), învățământ (123.000 lei), cultură, recreere și religie (175.000 lei), alte lucrări de infrastructură, respectiv crearea unei surse alternative de apă potabilă și a unui pod rutier (545.000 lei).“

Alimentarea cu gaze, o investiție pe care locuitorii o așteaptă de 15-18 ani

Autoritățile locale speră că anul acesta sau în 2021 vor începe și lucrările pentru alimentarea cu gaze. Proiectul este unul zonal și cuprinde toate localitățile de pe Valea Slănicului: Aluniș, Bertea, Cocorăștii Mislii, Cosminele, Dumbrăvești, Ștefești, Vărbilău, Vâlcănești și orașul Slănic. Investiția aceasta este la a treia sau a patra încercare. Din 2003 încoace s-au promovat mai multe soluții, ba la un moment dat s-a și inaugarat un ciot de magistrală în orașul vecin Plopeni, dar toate au fost sortite eșecului. De data aceasta, primarul State este convins că proiectul va reuși: „În urmă cu o lună s-au finalizat la noi ridicările topografice, iar documentația tehnică pentru obținerea avizelor de construire este în fază de execuție, cu termen de finalizare 30 august 2020. Cred că în septembrie-octombrie pot fi depuse documentele pentru licitație. Alimentarea cu gaze a Văii Slănicului se va face în colaborare cu Transgaz Mediaș, care are deja de câțiva ani realizat studiul de fezabilitate pentru conducta de aducțiune Nedelea-Dumbrăvești și a alocat pentru investiție 5 milioane de euro. În paralel cu Transgaz va trebui însă ca în localitățile Dumbrăvești, Cocorăștii Mislii, Vâlcănești și Cosminele, primele de pe Valea Slănicului, să înceapă lucrările la sistemul de distribuire a gazelor, cu tot ceea ce presupune rețeaua primară și secundară, racordarea unităților publice și a gospodăriilor, fiindcă operatorul va trebui să înceapă să-și recupereze banii prin operaționalizarea sistemului. Deci ei vor să dea drumul la gaze în paralel cu lucrările pe care le vor face mai departe în celelalte localități din proiect.“ Pentru acest an, contribuția localității pentru realizarea documentației este de 25.000 lei. Dacă va fi adusă și această utilitate, s-ar putea spune că locuitorii vor beneficia de același confort ca în mediul urban.

Ajutoare sociale reduse drastic

Rămâne de văzut în ce fel asigurarea acestui confort – infrastructură de educație, sănătate, rutieră, utilități, servicii – va genera (dacă va genera!) un plus economic. Agricultura este slab reprezentată, dată fiind poziționarea comunei în zona dealurilor ușoare și a tendinței generale de abandonare a fermelor de subzistență. Cei mai mulți dintre locuitori lucrează în parcurile industriale din Plopeni și Ploiești, iar o parte din „abonații“ la ajutor social au plecat în străinătate. Primăria mai plătește 26 de dosare de ajutoare sociale (venit minim garantat); spre comparație, în urmă cu opt ani, primeau acest sprijin 148 de familii. Ce spune primarul despre această situație: „Împreună cu firmele din Parcul Industrial Plopeni și Ploiești le-am oferit locuri de muncă; cine n-a vrut să muncească a pierdut ajutorul social. În plată se mai află doar cei care sunt cu adevărat neputincioși, adică bolnavi. O altă categorie de cetățeni a plecat, mi-e greu să spun, dar aceasta este realitatea, la cerșit în Germania, Anglia; câștigă acolo din așa ceva într-o zi cât ar lua ajutor un an de zile. Dar fix aceștia ne-au creat probleme în timpul carantinei de Covid-19...“ În fine, după ce va termina cu toate investițiile de mai sus, Primăria Dumbrăvești ar mai vrea să extindă parcul fotovoltaic instalat în 2016 din fonduri europene (este una dintre puținele localități din țară care dispune de o asemenea capacitate) astfel încât să asigure energie suficientă pentru a acoperi consumul pentru iluminatul stradal și instituțiile publice. În rest, pentru mulți ani, se va rezuma la întreținerea curentă a clădirilor, a drumurilor și va studia în ce fel ar putea să atragă investiții pe teritoriul localității.

  • Sate: Dumbrăvești, Sfârleanca, Găvănel, Plopeni Sat, Mălăeștii de Jos, Mălăeștii de Sus.
  • Suprafață: 2.955 hectare.
  • Populație: 3.783 de locuitori.
  • Gospodării:1.480.
  • Infrastructură: drumuri asfaltate - 98%, apă - 100%, canalizare - proiect în execuție.
  • Educație: 2 școli, 3 grădinițe, teren de sport.
  • Sănătate: 2 cabinete medicale, farmacie.
  • Cultură: 2 cămine, 1 bibliotecă, 5 biserici ortodoxe, 2 mănăstiri.
  • Oportunități: distanță Ploiești - 21 km, Slănic - 15 km, Plopeni - 6 km, DN1 București–Brașov - 8 km, DN1A Ploiești–Cheia–Brașov - 4 km, acces la DJ 102 și CF Ploiești–Slănic. Resurse–Parcul Industrial Plopeni, pomicultură.

Maria Bogdan