Fondurile europene vor putea fi accesate mai uşor

• Interviu cu Achim Irimescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

În acest mandat, pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prioritatea numărul unu este absorbţia fondurilor europene. În acest sens – am înţeles din declaraţiile oficialilor acestei instituţii – se vor lua mai multe măsuri pentru reducerea birocraţiei şi acordarea unor facilităţi menite a uşura accesul la credite. În primul rând, dacă cele peste 35 de miliarde de euro, cât reprezintă fondurile alocate de UE pentru 2007-2013, ar fi ajuns la timp în România, nu ar mai fi fost necesare împrumuturile de la FMI şi de alte organisme financiare europene. În al doilea rând, dacă sumele alocate agriculturii şi dezvoltării rurale ar fi fost accesate în timp util, decalajul existent în mediul rural între România şi statele occidentale era acum mult mai mic.

– Domnule secretar de stat, consideraţi că MADR trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a creşte volumul şi viteza absorbţiei fondurilor europene?

– Am luat deja unele măsuri şi luăm în continuare, procesul fiind în plină desfăşurare. Acolo unde am avut probleme de management, am schimbat oamenii şi am adus alţii mai buni, profesionişti din sistem.

Însăşi conducerea MADR este formată numai din profesionişti, chiar dacă unii nu sunt membri ai partidelor de guvernământ. De exemplu, un secretar de stat (Achim Irimescu – n.n.), directorii generali ai APIA, APDRP şi AM PNDR au fost numiţi, fără a fi membri de partid. La fel s-a întâmplat şi la AM POP, unde aşteptăm deblocarea fondurilor, în urma corecţiilor efectuate.

În cazul Programului Operaţional pentru Pescuit, lucrurile s-au mişcat greu în anii anteriori, au fost proiecte la care nu s-a efectuat evaluarea nici într-un an de zile şi de aceea a trebuit să intervenim pentru a se finaliza. Ideea a fost ca noii directori să vină cu soluţii, să nu spună că nu se poate realiza ceva, ci cum se poate rezolva, astfel încât accesarea fondurilor europene să se facă mai uşor

Subvenţionarea dobânzii – o soluţie?

– Sunt probleme la accesarea fondurilor europene generate în mod deosebit de asigurarea cofinanţării. Cum pot fi ajutaţi potenţialii beneficiari ai acestor fonduri?

– În primul rând, dorim să rezolvăm problema accesului la credite pentru investiţii în dezvoltarea rurală, deoarece aceasta este, cum spuneţi, problema cea mai mare la accesarea fondurilor europene pe Pilonul II. Băncile nu sunt întotdeauna interesate. De aceea vrem ca acelea care vehiculează sumele mari alocate plăţilor directe, de pe urma cărora obţin comisioane importante, să accepte şi creditarea pentru dezvoltare rurală şi, desigur, cu o dobândă mai redusă, această soluţie fiind acceptată şi de Comisia Europeană.

Negocierea unei dobânzi mici, acordarea unei perioade de graţie pot fi de natură a veni în sprijinul beneficiarilor, fără a fi considerate ajutor de stat. Astfel, beneficiarii pot demara investiţia, chiar dacă nu primesc ajutorul public mai mare de 50%. Subvenţionarea dobânzii în contextul actual nu este posibilă, chiar dacă pare o soluţie.

Corecţii după... sugestii

– MADR oferă soluţii, până la urmă hotărăşte. Dar pe beneficiari i-aţi consultat?

– Am avut multe întâlniri în teritoriu cu beneficiarii fondurilor europene, iar la discuţii au participat şi directorii agenţiilor de plăţi. Astfel, ei au putut să reţină toate problemele ridicate pe plan local. De asemenea, am primit foarte multe corespondenţe de la beneficiari, care semnalau diferite probleme. Ca urmare, am hotărât ca, la nivelul fiecărei agenţii în parte, să existe o persoană care să ţină evidenţa tuturor sesizărilor, pentru a avea posibilitatea ca, analizându-le, să corectăm toate neajunsurile în cunoştinţă de cauză.

– Mulţi beneficiari s-au plâns că sumele primite de la UE nu mai corespund cu cele investite efectiv ca urmare a devalorizării leului pe perioada implementării proiectului. Ce se poate face în acest caz?

– Într-adevăr, există proiecte semnate de ani de zile, la care achiziţiile sunt făcute în euro, de exemplu pentru utilaje, iar beneficiarul primeşte suma în lei, la valoarea din momentul semnării contractului. La data întocmirii proiectului, cursul leu/euro era mai mic.

Ca urmare a devalorizării apar diferenţe, uneori acestea se ridică chiar la 200.000 de euro, care de fapt ajung la bugetul naţional şi nu la beneficiar, ceea ce reprezintă pentru mulţi o mare dificultate. Tocmai această anomalie vrem să o corectăm, pentru a preîntâmpina pierderile beneficiarilor, iar Ministerul Finanţelor a înţeles acest lucru.

Mai mulţi bani de la UE

– Conform bugetului pe 2013, se primesc mai mulţi bani pentru plăţile directe de la Uniunea Europeană (UE). Puteţi defalca sumele alocate României?

– Anul acesta obţinem de la Uniunea Europeană 1,21 miliarde de euro pentru plăţi directe (aproximativ 140 de euro/ha – n.n.) şi trebuie să cheltuim minimum 1,3 mld de euro pentru dezvoltare rurală, pentru a evita dezangajarea. Sper însă ca la acest capitol – dezvoltare rurală – să ajungem undeva la 1,6 mld euro. Apoi, pentru anul trecut, mai sunt de plătit încă vreo 400-500 milioane de euro, pentru că Ministerul Finanţelor nu ne-a asigurat partea de cofinanţare. Astfel, în anul 2013, fondurile transferate în agricultura românească ar putea atinge peste 2,8 mld de euro.

La aceste sume, se mai adaugă fonduri de la bugetul de stat, 192 mil de euro pentru plăţi naţionale directe complementare (CNDP – n.n.). În plus, vor mai fi alocate sume pentru măsuri de piaţă, ajutoare de stat, investiţii şi altele.

Două instituţii într-una: APIA şi APDRP

– Am vorbit despre bani europeni, dar nu ştim cine va face plăţile. În ultimul timp, s-a vehiculat ideea unificării celor două agenţii, APIA şi APDRP. Cum va fi organizată noua structură?

– Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie de un studiu pentru a şti care este forma cea mai bună.

Într-o primă variantă, se poate face unificarea APIA cu APDRP, iar noua agenţie va fi condusă de un preşedinte şi de doi adjuncţi, actualii directori generali. Birourile care se ocupă de fonduri europene rămân neschimbate. Însă celelalte servicii – juridic, financiar, administrativ, resurse umane etc. – se vor unifica. Personalul suplimentar nu va fi disponibilizat, ci redistribuit, pentru că UE ne-a recomandat angajarea a peste o mie de oameni la APIA, în principal pentru controale pe teren.

Cea de a doua variantă a fost propusă de cele două agenţii. Conform acesteia, APIA se va ocupa numai de plăţi, în timp ce APDRP, sau cum se va numi, va face selecţie, contractare şi ordine de plată.

Este posibil însă ca, în cele din urmă, ca urmare a opoziţiei unor state membre ale UE, cum este Germania, cu organizare teritorială pe landuri, să nu se mai impună realizarea unei singure agenţii de plată, la nivel naţional. Şi atunci vom avea mai multă flexibilitate în organizarea acestor structuri.

Traian Dobre
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013