Comitetului Director al Societăţii Române a Horticultorilor (SRH) cere, printr-o moţiune adresată ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, reînfiinţarea şi redimensionarea în cadrul ministerului a Direcţiei de Horticultură, considerând că funcţionarea defectuoasă a sectorului este cauzată şi de managementul horticol la nivel central. „Nu trebuie să fii doctor în management ca să realizezi că 6 persoane nu pot să cuprindă o activitate care aduce anual circa o treime din PIB-ul agriculturii (inclu­siv industrializate) şi care se desfăşoară pe o suprafaţă de circa 900.000 hectare, pe care se cultivă peste 45 de specii, multe dintre ele cu tehnologii diferenţiate: protejate, câmp, timpurii, de vară, de toamnă“, declară Gheorghe Glăman, preşedintele Societăţii Române de Horticultură.

Din punct de vedere tehnic, horticultorii consideră cultivarea legumelor, alături de zootehnie, drept cel mai complex sector. Deşi aduce încasări substanţiale la bugetul de stat, dezvoltarea horticulturii s-a realizat în ultimii 8 ani „de la sine“, exact în momentul în care retrocedarea suprafeţelor impunea mai mult ca oricând competenţă şi personal specializat în minister şi structurile administrative judeţene de consultanţă şi control, după cum susţin reprezentanţii SRH.

De-a lungul timpului, constrângerile financiare şi reducerile de personal din MADR au dus la eliminarea unor direcţii din organigrama administrativă, printre care şi cea care superviza zona legumelor.

Istoric vorbind, Direcţia de Horticultură a fost înfiinţată în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor la 1 ianuarie 1925, în mandatul ministrului Alexandru Constantinescu. În pe­rioada 1945-1989 au funcţionat Direcţiile Generale specializate pe legume, cartofi, vie, pomi, spaţii protejate. După 1990 s-au reorganizat într-o Direcţie Generală de specialitate, ulterior într-o Direcţie Horticolă, în Direcţia Generală a Producţiei Vegetale, iar în prezent funcţionează sub umbrela Serviciului Politici şi strategii în horticultură, din cadrul Direcţiei Generale Politici Agricole şi Strategii.

Faptul că există şi acest serviciu este un lucru mulţumitor, însă numărul angajaţilor care au în grijă acest sector este insuficient – 2 persoane la legume şi fructe, 2 la vie-vin, 1 la cartof şi tutun şi 1 şef serviciu, susţin cei din conducerea SRH. „Suntem conştienţi că prim-ministrul cere imperios şi, probabil justificat, reducerea funcţionarilor din ministere, tocmai de aceea propunem ca, pe lângă Direcţia de Horticultură, să se înfiinţeze ca organ de sprijin şi consultanţă un Consiliu Horticol, format din practicieni, cercetători şi universitari, în regim de voluntariat, care sunt dispuşi să-şi ofere sprijinul necondiţionat, nefiindu-le indiferentă situaţia jenantă în care s-a ajuns“, a declarat Gheorghe Glăman.

Această măsură se impune mai ales în contextul posibilităţii de aprobare de către UE a Programului de reconversie pentru pomicultură, moment în care va fi clar nevoie de personal specializat, competent, capabil să răspundă noilor provocări. În acest sens, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti, Societatea Naţională de Pomicultură, împreună cu Societatea Română a Horticultorilor au dezbătut problema reconversiei şi au depus în mai multe rânduri un Proiect coerent de organizare a pomiculturii, care să permită punerea în funcţiune a eventualului Program de reconversie.

Mai mult, aceştia consideră că „nu se mai poate merge pe improvizaţii. Concurenţa pe piaţa produselor horticole este mai crâncenă ca oricând. Noi am pierdut startul, ne-am transformat din exportatori de luat în seamă în importatori de zi cu zi şi plătim greşeala an de an, cu circa 2 miliarde de euro pentru importuri“.

A consemnat Patricia-Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013