cemrom iulie 2018
update 25 Sep 2018

Și totuși, unde sunt marile lucrări hidroameliorative sau de îmbunătățiri funciare?

  • Publicat în Sate

Ca multe alte județe din țară, Prahova s-a confruntat cu alunecări de teren și inundații la primele semne ale primăverii, ploi (obișnuite) și topiri (tot obișnuite) de omăt. Aproape în fiecare an se întâmplă la fel. Singura diferență ține de anotimp, fiindcă alunecări se produc și toamna, iar inundații – ori de câte ori plouă torențial (la munte) sau câteva zile la rând (la câmpie). Fenomene de acest gen se produc peste tot în Europa și în lume. Vorbind despre țările cu o infrastructură puternică de îmbunătățiri funciare, impresia ar fi că ravagii sunt doar atunci când fenomenele meteo sunt extreme (furtuni, uragane, tornade etc.). În ceea ce ne privește, ar trebui poate să ne punem mai multe întrebări legate de tăierile masive de păduri, lucrări de captare a apelor subterane, alte lucrări de eroziune a solului, apărări de maluri, regularizarea cursurilor de apă.

Drumuri transformate în cratere

În Prahova nu a nins foarte mult. Topirea rapidă a zăpezilor, pe fondul diferențelor termice de la o zi la alta și de 20-30 de grade Celsius, și o zi sau două de ploi abundente au fost suficiente pentru ca în stațiunea Cheia (comuna Măneciu, la graniță de Brașovul) câteva drumuri să se transforme în râuri și mai apoi în ravene adânci.

La Valea Neagră, zonă în care s-au construit peste 20 de case de vacanță și două sau trei pensiuni, un drum forestier s-a transformat în crater, iar la Valea Berii drumul s-a surpat, împiedicând accesul către cabanele deschise acolo. Administrația locală nu are cum să intervină pentru a corecta ceea ce a făcut natura pentru simplul motiv că drumurile nu aparțin Primăriei, ci Romsilva, prin Ocolul Silvic Măneciu.

Bineînțeles că proprietarii caselor de vacanță pun presiune pe autorități să-i ajute într-un fel – și așa ar fi corect – dar, pe de altă parte, s-ar pune întrebarea și cum a fost posibil ca ei să-și ridice construcțiile în zone nesigure, în extravilan, pe tot feluri de colțuri de stânci ori terenuri accidentate sau zone foarte umede? În plus, oricine vizitează zona poate observa fie versanți despăduriți cu totul, fie păduri rărite până la un soi de livezi clasice...

Hărțile de risc, o cheltuială de pomană dacă autoritățile nu efectuează preventiv lucrări de îmbunătățiri funciare

comuna Prahova harta hazard alunecari

Toată zona de deal a Prahovei ori din Subcarpați, de la est la vest, prezintă risc de alunecări de teren. Și sunt anual probleme de acest fel la Drajna, Lapoș, Posești, Predeal Sărari, Gornet, Bertea, Aluniș, Ștefești, Sângeru, Salcia, Chiojdeanca, Șoimari, Breaza, Scorțeni, Telega etc. Autoritățile județene au cheltuit câteva milioane de lei pentru realizarea, în 36 de așezări rurale și urbane, a hărților de risc natural și a planurilor de risc detaliate pentru alunecări de teren. Iar scopul hărților nu a fost acela de a avea primăriile sau județul o privire de ansamblu a ceea ce se poate întâmpla, ci pentru a recomanda intervenții punctuale, cu rolul de a stopa fenomenul sau măcar de a-l reduce. Numai că de mult timp nu s-au mai văzut șantiere de acest gen, fie că vorbim despre investiții care cad în sarcina primăriilor, Consiliului Județean, Apelor Române, Romsilva etc. Diverse lucrări sunt efectuate, de regulă, după ce se produce câte un mic dezastru; extrem de puține sunt cu rol preventiv, așa cum ar fi normal. Iar aici vorbim despre inventarierea balastierelor de pe cursurile de apă, care provoacă daune prin modificări în albie, regularizarea râurilor, apărări de mal, captări de apă, ziduri de sprijin etc.

Inundații la fiecare ploaie mai mare

La Filipeștii de Târg, Bărcănești, Tomșani, Ciorani, Azuga și Sinia etc. au fost inundații. Dacă în unele localități se revarsă apa la fiecare ploaie severă, în altele (Filipeștii de Târg, de exemplu) s-a întâmplat acest lucru după foarte mulți ani. Și nu au căzut mai multe precipitații decât în alte primăveri. Localnicii pun inundațiile pe seama colmatării șanțurilor. La Stăncești (comuna Târgșoru Vechi), un pod peste râul Prahova s-a prăbușit. Acesta, închis circulației din motive de nesiguranță, trebuia reparat de vreo 10 ani. Și dacă nu a fost consolidat, până la urmă a cedat. Pe terenurile agricole din sud și sud-estul județului băltește apa. Dar se cuvine să amintim că a existat o mare lucrare de desecări, între timp obturată de drumuri trasate alandala, vegetație, pământ.

Maria BOGDAN