Descifrarea genomului la grâu, o nouă „revoluție verde“ împotriva foametei

Sporirea spectaculoasă a populației Terrei, care va ajunge la 10 miliarde de locuitori în următoarele 4-5 decenii, constituie una dintre cele mai complexe probleme ale omenirii. Dacă mai adăugăm și faptul că resursele de hrană sunt limitate, iar creșterea numărului de locuitori este mai mare tocmai în zonele cele mai sărace ale globului, problema asigurării hranei devine tot mai stringentă.

A hrăni omenirea sec. XXI, când creșterea demografică este în continuă accelerație, înseamnă că popu­lația planetei va arăta astfel: Asia va ajunge la 5,2 mld. locuitori în anul 2050, față de 3,9 mld. locuitori în 2005; Africa va ajunge la 2 mld. locuitori, față de 906 mil. locuitori în anul 2005. Hrănirea acestor populații ridică probleme deosebite întrucât această creștere demografică se plasează în regiuni unde deja există foametea cronică și unde schimbările climatice vor fi mai pronunțate ca în alte părți.

Zone întinse din Sudul Asiei, cu o populație numeroasă și subnutrită, au fost beneficiare ale „revoluției verzi“ (anii 1965-1970), îndeosebi India și Pakistanul, care au cunoscut o creștere semnificativă a producției de grâu ca urmare a activității științifice de la Centrul internațional de ameliorare a porumbului și grâului din Mexic. Aici, sub conducerea agronomului Borlaug E Norman, s-au creat soiuri de grâu pitice, rezistente la cădere și productive. Ca urmare a acestui fapt producția de grâu din aceste zone a cunoscut un salt nebănuit. În India, de pildă, recoltele de grâu au crescut de la 12,3 mil. tone în1965, la 20,1 mil. tone în 1970, iar în 1974 India își producea deja toată cantitatea de cereale necesară pentru consumul intern. Producțiile de grâu obținute în Pakistan în aceeași perioadă s-au dublat de la 4 mil. tone la 7,3 mil. tone.

Pentru tot efortul său de a rezolva problema foamei în lume, agronomul Norman Borlaug a primit în anul 1970 Premiul Nobel. Este omul care a salvat un miliard de vieți omenești.

Eforturile în descifrarea genomului la grâu s-au dovedit a fi neașteptat de grele. De 5 ori mai mare decât genomul uman, acesta este constituit din șapte cromozomi prezenți fiecare în alte șase exemplare și este alcătuit din 80% secvențe repetate, dificil de distins una de cealaltă. Dar, odată cu apariția posibilității segmentării cromozomilor, s-a realizat descifrarea genomului la grâu, realizare epocală. Noile informații descoperite cu această ocazie vor duce la crearea de noi varietăți de grâu, mai productive, mai rezistente la boli și la condițiile climatice extreme din ultimul timp. Genele identificate vor putea fi utilizate în selecție pentru ameliorarea varietăților cultivate sau prin transgeneză, prin transmiterea unor însușiri valoroase.

Pe drept cuvânt această realizare deschide un drum nou în domeniul creării de soiuri valoroase de grâu, ce poate fi considerată ca o nouă „revoluție verde“, în întâmpinarea foametei la nivel planetar.

Ing. agr. Vladimir GONCEARU