Lavandă la ghiveci

Marin Constantin, fermierul din Mogoșoaia care a dat o altă perspectivă afacerii cu material săditor din plante și arbuști exotici sau oricum rari în România (goji, aronia, afin siberian, ginkgo biloba, arbore de stafide, merișor, trandafir de dulceață etc.), a trecut, de câțiva ani, și la producerea răsadurilor de lavandă la ghiveci.

Sfaturi practice: „Răsadul de lavandă se obține din sămânță sau din butași. Noi folosim butașii, metoda fiind mai simplă și mult mai eficientă. Avem plante mamă de calitate din care selecționăm butașii, îi punem la înrădăcinat fie în tăvițe alveolare, fie în alt substrat. Noi folosim tăvițe alveolare fiindcă sunt mai ușor de manipulat, putem extrage răsadul mai lejer și fără pierderi. Dar la fel de bine, pentru cine nu are condiții, butașii pot fi puși la înrădăcinat afară, din toamnă, într-un pat germinativ care să aibă și nisip. În ambele variante, substratul trebuie menținut sterilizat, lucru care se obține prin acoperirea cu folie. După trei săptămâni, când butașii fac rădăcini și muguri, îi repicăm la ghiveci. Până iarna ei cresc 15-20 cm, astfel că facem și 2-3 tăieri. Fiindcă noi avem spații protejate încălzite, producem răsadul fără probleme în ianuarie-februarie. Ca lucrări de îngrijire, în afară de udare, aplicăm fertilizare cu Cropmax, îngrășământ foliar care ajută și rădăcinile, și aparatul foliar, prin multitudinea de substanțe conținute: azot, fosfor, potasiu, magneziu, fier, cupru, zinc, calciu, aminoacizi etc. Lavanda nu este atacată de boli și dăunători ori se întâmplă acest lucru extrem de rar. De aceea este utilizată ca plantă protectoare pentru alte culturi; parfumul ei îndepărtează potențialii dăunători. Fiindcă noi ne ocupăm de comerț, ducem lavanda numai până în stadiul de răsad la ghiveci. Mai departe, cumpărătorul o poate păstra așa ori o poate muta la un ghiveci mai mare sau o plantează în grădină.“

Maria BOGDAN