Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2021

Tradiţii şi obiceiuri în luna lui Prier

Aprilie, cea de a patra lună a anului, poartă denumirea populară Prier, de la verbul a prii, şi se referă la perioada prielnică sau favorabilă pentru lucrările agricole de primăvară sau pentru munca pe lângă gospodărie. În unele zone din ţară se mai numeşte Florar sau Luna Florilor şi chiar Traista-n băţ, o denumire folosită atunci când vremea este rece, secetoasă, vestind astfel o perioadă sărăcăcioasă. Dacă afară va fi frumos, luna mai va fi friguroasă şi cu furtuni, dacă-s ploi, temperaturile vor fi mai ridicate.

Tradiţiile şi superstiţiile încep încă din prima zi pentru că e vremea păcălelilor, o tradiţie ce se întâlneşte şi la alte popoare. Aprilie e perioada în care se finalizează perioada însămânţărilor, se pregătesc turmele de oi pentru transhumanţă, iar casa şi curtea pentru Sfintele Sărbători Pascale. De cele mai multe ori, în această perioadă se ţine Postul Mare, iar în acest an chiar toată luna este sub semnul tradiţiilor creştine pentru că Paştele este-n vară, aşa spun ţăranii atunci când sărbătoarea este în luna mai. Sărbătorile din această lună sunt fie cu dată fixă – Sângiorzul, Marcul Boilor, Antipa sau mobilă, influențate de data în care se sărbătorește Nașterea Domnului, precum Lăzărelul, Moşii de Florii, Floriile.

În data de 11 aprilie se ține Sărbătoarea Dinţilor, zi dedicată Sfântului Antipa despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinţi şi măsele. În această săptămână, 10-17 aprilie, au loc și primele Denii. Următoarea dată importantă a acestei luni este 23 aprilie, zi în care este sărbătorit Sfântul Gheorghe, însă în acest an coincide cu Sâmbăta lui Lazăr. Obiceiurile încep încă din ajunul acestei zile deoarece în unele zone din țară se face Focul viu, un foc magico-religios aprins de feciori fie în gospodărie, fie la stâni acolo unde urmează să stea toată vara. Sângiorzul se sărbătorește la o lună după echinocțiul de primăvară și se spune că „ține cheile cerului și sloboade soarele să urce să aducă vara“. În calendarul bisericesc, Marele Mucenic Gheorghe este celebrat la 23 aprilie, iar în iconografia ortodoxă apare ca un sfânt ecvestru pe un cal alb, ce simbolizează soarele și puritatea celestă. Sângeorzul reprezintă un vechi zeu al vegetației, peste care biserica ortodoxă l-a suprapus pe Sfântul Gheorghe. În această zi, în unele zone, se urcă oile la munte, iar feciorii umblă cu „moroiu“ prin sat. Moroiul este un fecior împodobit cu frunză verde de mesteacăn; ceilalți feciori se îmbracă cu haine rele și se vopsesc pe față cu funingine pentru a nu fi recunoscuți. Tot în această zi oamenii se scaldă dimineața în râu, se spală cu rouă, se urzică și beau vin roșu pentru a fi sănătoși tot anul. Gospodinele trebuie să semene busuioc pentru noroc și dragoste. Tot în această zi se sărbătorește în acest an și Sâmbăta lui Lazăr, Lăzărelul sau Moșii de Florii. Acum slujbele bisericești fac referire la învierea lui Lazăr de către Domnul Iisus Hristos, iar femeile coc și dau de pomană săracilor. Tot acum se mai practică un ceremonial de renaștere a naturii prin moartea și învierea unui zeu autohton, Lăzărel, Lăzărica, obicei după modelul colindelor, însă dedicat zeului vegetației.

Duminica Floriilor, ziua tuturor florilor, este una dintre sărbătorile cele mai importante pentru creștinii din întreaga lume pentru că se prăznuiește Intrarea Domnului Iisus Hristos în Cetatea Ierusalimului. Numeroase tradiții s-au adăugat acestei sărbătorii, una dintre ele fiind legată de legenda Maicii Domnului care, în căutarea lui Iisus, a dat peste o apă și a rugat o salcie să facă punte, binecuvântând-o apoi ca în fiecare an să fie dusă la biserică de Florii. Din acest motiv se presupune că oamenii duc la biserică flori şi ramuri de salcie pentru a fi sfinţite. Mâțișorii sfințiți de preot au puteri magice, se așază la fereastră, uși sau icoane pentru a apăra casa de rele și de boli. Una dintre superstiții îndeamnă fetele să fiarbă la miezul nopții busuioc în apă, iar dimineaţa să se spele pe cap cu această fiertură pentru a avea un păr frumos şi strălucitor.

Săptămâna Mare, Săptămâna Deniilor sau Săptămâna Floriilor reprezintă timpul prielnic pentru săditul şi îngrijitul florilor din grădină, dar nepotrivit pentru celelalte lucrări de însămânţare deoarece doar florile vor rodi. În fiecare seară se țin deniile şi încă din prima zi a săptămânii femeile încep curățenia de Paști, se scot relele din casă, se văruiește și se spală. În Marțea Seacă există superstiția conform căreia țăranii trebuie să se spele pentru a înlătura bolile, până miercuri inclusiv sunt permise muncile în câmp, apoi bărbații trebăluiesc, ajutându-şi nevestele la treburile gospodărești. În ziua de miercuri a Săptămânii Mari, în anumite zone există obiceiul ca seara, atunci când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le înroși. Joia Mare este ziua în care se înroşesc ouăle, se ține post cu mâncare uscată, iar în unele zone din țară fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei celor 12 Evanghelii, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare Evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul. În Vinerea Mare, numită și Vinerea Neagră, conform datinii credincioșii care se întorc de la biserică aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă. În această zi este interzisă coacerea bucatelor la cuptor, superstițiile spunând că, dacă cineva se va încumeta să coacă, face mare păcat, iar coptura nu va fi mâncată nici măcar de pești. De asemenea nu se coase sau ţese fiindcă e pericol de boală şi spirite rele. Dacă în această zi va ploua, anul va fi unul mănos. Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Mari, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Credincioșii aduc la biserică pască, ouă roşii şi alte bucate pentru a fi sfințite și ulterior așezate pe masă în ziua de Paști pentru că postul a luat sfârşit.

Credincioşii se salută cu „Hristos a înviat!“ şi „Adevărat a înviat!“ vreme de 40 de zile, până la Înălţare. Tot acum gospodinele trebuie să pună vasele în cuptor doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri. În Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON