Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 May 2021

Cum a devenit Rânca o staţiune la fel de căutată de turişti precum cele de pe Valea Prahovei

Peisaje de basm, linişte, aer curat, zăpadă şi condiţii de cazare la preţuri avantajoase, de toate acestea s-au bucurat turiştii care au ales să viziteze în această iarnă staţiunea Rânca din judeţul Gorj. Aflată în dezvoltare continuă în ultimii ani, Rânca concurează cu staţiunile montane renumite de pe Valea Prahovei sau din zona Braşovului care până nu demult deţineau monopolul în alegerile iubitorilor sporturilor de iarnă.

Potenţial valorificat cu greu

Deşi mulţi dintre noi am aflat de Rânca odată cu deschiderea Transalpinei, cea mai înaltă şosea din ţară, istoricul staţiunii începe încă din anul 1930, atunci când un tânăr, Dumitru Brezulescu, a reunit mai multe sate gorjene într-un proiect care viza dezvoltarea zonei de munte. Iniţial au fost construite 6 cabane, apoi în anul 1937 a fost inaugurată cabana centrală a staţiunii, iar până în anul 1989 au mai fost construite şi altele, nu foarte multe ce e drept. Odată cu aprobarea lucrărilor pentru modernizarea Drumului Regelui, interesul de a investi a crescut considerabil atât pentru persoanele din zonă, cât şi în rândul multor oameni de afaceri, drept dovadă fiind astăzi numeroasele pensiuni care pun la dispoziţie locuri de cazare la preţuri pentru toate buzunarele.

Staţiunea face parte din masivul Parâng şi este situată pe Muntele Corneşul Mare la altitudinea de 1.600 de metri, în imediata apropiere a oraşului Novaci şi la aproximativ 60 de kilometri de Târgu Jiu. În anii trecuţi sezonul schiabil se inaugura încă de la începutul lui noiembrie, însă schimbările climatice întârzie tot mai des deschiderea pârtiilor, însă chiar şi aşa iubitorii sportului alb dispun de o perioadă destul de îndelungată în care pot fi prieteni cu zăpada.

Pârtii, dotări şi instructori

Deşi dezvoltarea staţiunii a fost destul de lentă comparativ cu potenţialul descoperit încă din perioada interbelică, astăzi la Rânca sunt mai multe pârtii de schi, unele amplasate pe Muntele Corneşu şi una singură pe Muntele Păpuşa. Pârtia M1 este situată între cotele 1.583 m şi 1.677, dispune de nocturnă şi este dedicată începătorilor, fiind catalogată cu dificultate medie. Accesul pe pârtie se face cu teleschiul sau babyschiul, capacitatea maximă fiind de 1.000 de schiori/oră. Pârtia M2 are cota de plecare 1.700 m şi cea de sosire 1.584 m, dificultate medie şi dispune de teleschi ce are capacitatea de 559 de schiori/oră. Pârtia M3 este dedicată începătorilor, are lungimea de 710 metri şi dispune de teleschi cu capacitatea de 560 de schiori/oră. Cea mai scurtă pârtie este M4. Are lungimea de 350 metri, grad de dificultate mediu şi dispune de teleschi. Pârtia de pe Muntele Păpuşa are lungimea de 860 de metri, grad de dificultate mediu spre avansat şi dispune de telescaun ce are capacitatea de 2.000 de schiori/oră.

La intrarea în staţiune, lângă Muzeul Civilizaţiei Montane, este o zonă amenajată pentru copii care dispune de babyschi şi trasee uşoare pentru sănii. Cum fiecare staţiune trebuie să pună la dispoziţie şi instructori tocmai ca şi cei neiniţiaţi să poată deprinde din tainele sportului alb, şi la Rânca sunt prezenţi astfel de profesionişti acreditaţi atât pentru schi, cât şi pentru snowboard.

Dacă înainte de anii 2000 numărul locurilor de cazare puteau fi uşor ţinute minte, astăzi turiştii dispun de mult mai multe locuri de cazare la hoteluri, cabane, pensiuni sau pur şi simplu la vile puse la dispoziţie de localnici. Ce e drept, numărul mare de construcţii nu mulţumeşte pe toată lumea, poate aşa cum era de aşteptat, mulţii fiind deranjaţi de faptul că nu s-a respectat un plan arhitectural, adeseori clădirile fiind foarte apropiate sau situate haotic, ştirbind din măreţia peisajelor. Staţiunea a devenit tot mai cunoscută şi vizitată, ce e drept numărul mare de turişti se observă în week-end-uri, motiv pentru care telescaunul, teleschiul şi Muzeul Civilizaţiei Montane sunt funcţionale începând de vineri până luni. Însă cei care iubesc muntele, şi nu neapărat doar în anotimpul rece, pot face drumeţii deoarece au fost amenajate trasee sau pot vizita peşterile sau lăcaşele de cult din zonă.

Drumul Regelui

Transalpina, Drumul Regelui, Poteca Dracului sau Drumul Naţional 67C, adică cea mai înaltă şosea din România, atingând altitudinea de 2.145 metri, a atras numeroşi turişti din ţară şi nu numai. Drumul traversează Munţii Parâng de la nord la sud şi poate face legătura între patru judeţe: Gorj, Vâlcea, Sibiu şi Alba. Se spune că şoseaua a fost construită încă de pe vremea dacilor, reabilitată de germani în Primul Război Mondial, însă cel mai bine cunoscută a devenit după anul 1938, atunci când Regele Carol al II-lea a reparat şi inaugurat drumul. Uitată pentru o lungă perioadă, zona şi-a păstrat relieful sălbatic, fapt pentru care a devenit un punct de interes, concurând cu măreţia Transfăgărăşanului. Şi în pre­zent şoseaua se află în reabilitare, aşteptându-se o nouă licitaţie pentru reînceperea lucrărilor. Anul trecut, pentru că Transalpina este închisă în sezonul rece, şoseaua era asfaltată în proporţie de 99%, însă mai este nevoie de anumite lucrări de consolidare şi stabilizare. În perioada 15 august 2015 – 1 noiembrie, Transalpina a fost deschisă oficial circulaţiei rutiere, însă în regim de şantier. Chiar şi aşa, numeroşi aventurieri – simpli turişti, iubitori de drumeţii sau pasionaţi ai sporturilor cu motor – s-au bucurat de o plimbare pe „acoperişul României“.

Loredana Larissa SOFRON

GALERIE FOTO