Adama 04 mai 2020
update 3 Jul 2020

Fermă ecologică din vânzarea de pesticide

Constantin Ioniță, din Valea Măcrișului, este de meserie inginer agronom și vinde pesticide de peste 14 ani, dar a înțeles că oamenii vor să mănânce cât mai sănătos, cât mai gustos. Mai ales orășenii. Așa că a investit banii obținuți din comerțul cu pesticide și semințe într-o fermă ecologică. O afacere complexă, care se vrea rotundă: legume, cereale, zootehnie, procesare, desfacere. În august încheie cei trei ani de conversie și de aici înainte se așteaptă și la profit.

Pepenii au fost prima sa dragoste

De mic copil mergea cu tatăl său, pe ghidonul bicicletei, la bostănărie. A învățat agricultura din mers, ca pe o joacă mai serioasă. Poate de aceea, imediat după absolvirea facultății, în 1991, nu a căutat un job în sectorul agricol care dădea deja semne că se prăbușește. A ales să cultive pepeni, desigur că la o scară mai mare decât până atunci. Se câștiga destul de bine. Intermediarii încă nu acaparaseră toate piețele și nici importurile nu intrau așa de-a valma ca acum. În paralel a lucrat și restul de pământ primit înapoi după 1990 de către părinții săi. Din ce în ce mai bine. Doar era de meserie. Totuși, în 1997, după o deziluzie oferită de sfânta noastră economie originală, a plecat în Grecia la muncă cu speranța că va câștiga bani să înceapă o altă afacere. A lucrat tot în agricultură, mai ales în legumicultura în spații protejate. Aproape un an de zile. La un moment dat i-a venit și soția alături. A prins iarna în Creta. Și acum are inima acolo și visează că într-o zi își va face o casă „unde greierii cântă și iarna, desigur că grecește, în ritm de sirtaki“, spune fermierul cu umor, răsucind frumos, ca pe ceva special, amintirea din inimă. Dar, până la urmă, acest episod l-a determinat să se apuce cu mai mult sârg de agricultură în țară, la Valea Măcrișului. La urma urmei, nicăieri nu e ca acasă. A reluat munca la pepeni. A început să cultive și conopidă. Și alte legume, bineînțeles. Alături de familie totul pare mai ușor. Are două fete. Cea mare, de 23 de ani, a absolvit psihologia, iar acum urmează un master și apoi un doctorat în Anglia, de unde nu are de gând să mai revină în România decât în vizită. Cea mică are 13 ani și, cine știe, poate va alege să se implice în afacere. Soția se ocupă de evidența firmei și de tot felul de registre și hârtii necesare.

Din 2001 a început să vândă pesticide

A lucrat timp de 11 ani pentru Agroplant București. A mers din ce în ce mai bine. La un moment dat a început să ia în arendă terenuri de la cei care nu le mai lucrau. Și-a luat utilaje la second-hand și, dacă tot e agronom, a început să pună în practică ceea ce știa. Plus că inputurile le achiziționa la prețurile cele mai bune. Încetul cu încetul a ajuns să lucreze peste

200 ha. Din 2009 a preluat contractul de concesiune (împreună cu un amic care s-a retras din afacere destul de repede) la ferma unde acum face conversia pentru 16 din cele 27 ha pretabile pentru legumicultură. „Erau doar o baracă și un puț de apă. A trebuit să achit datoriile pe care le-am preluat odată cu activele. Era vorba de peste 300 de milioane lei vechi. Bani, nu glumă. Am investit în fiecare an veniturile, dar m-am și împrumutat pe la bănci. Acum toate cele 27 ha de grădină sunt irigabile“. A mai forat 2 puțuri și a organizat peste 10.000 mp de solarii (24 de solarii, de 420 mp fiecare, și sera mare în care obține răsadurile) în care anul acesta va cultiva în principal roșii.

Pentru roșii are un contract cu Mega Image

Le va vinde însă la convențional. Va cultiva doi hibrizi pretabili pentru comercializarea prin acest lanț de magazine: Panekra F1 de la Syngenta și Optima F1 de la Seminis. Ambii hibrizi au fructe mari și gustoase, de circa 250 g, uniforme, fără umeri verzi, de culoare roşu intens. Semințele pentru răsaduri sunt certificate ecologic. Răsadurile, peste 20.000 de bucăți, le-au sădit în sera din fermă. Au plantat în alveole cu 70 de locuri, dar de anul viitor le vor folosi pe cele de 50, care dau rezultate mult mai bune, spune Bordei Marius Andrei, inginerul-șef de fermă. Substratul este adus din Franța, este vorba de Orgasil, o turbă complet sterilă. Solul din solarii l-au fertilizat cu ZeoSol (un îngrășământ natural), iar de anul viitor vor folosi și gunoiul de grajd compostat de la sectorul zootehnic. Pentru combaterea dăunătorilor va folosi un sistem cu insecte și benzi adezive de la Koppert, recomandat de cei de la Seminis.

Pe terenul care nu este în conversie au în plan să cultive o jumătate de hectar cu roșii în câmp, dar și 5 ha cu ardei capia. Ceva morcovi, niște ceapă, un pic de varză și conopidă. Să fie de toate. Ca ferma de legume bio să meargă cum și-a propus a angajat un tânăr inginer horticultor, cu experiență în legumicultura bio, deși este bucureștean și s-a ocupat 10 ani de asigurări agricole. Bordei Marius Andrei are bunicii din zonă, de la Ciochina, și vacanțele petrecute la ei l-au apropiat de pământ. Știe că „este mult de muncă în agricultură, dar această activitate îi conferă o liniște sufletească cum niciun alt job nu i-a oferit“. „Angajarea lui Marius aici a fost o întâmplare fericită pentru amândoi“, recunoaște patronul său. Tânărul horticultor de 36 de ani are suflet pentru agricultură. „Aici ești tu cu tine însuți și se vede priceperea dacă o ai sau nu mult mai repede decât în alte ramuri de activitate“, mai aduce un argument în alegerea sa.

Afacere integrată

Iată că viziunea integratoare a fermierului ialomițean este una generoasă. Pentru realizarea ei pune cărămidă peste cărămidă. Are deja 30 de vaci și 200 de capre (Saanen – o rasă de lapte originală din Franța) pentru care cultivă lucernă, atât convențională cât și bio, pe 11 ha. Cinci hectare sunt semănate cu lucernă certificată ecologic (sămânță adusă din Austria). Chiar în ziua în care am vizitat ferma de legume bio SC Prod A & M, un T8 de la New Holland împreună cu un combinator Vibrostar de la Einbock pregăteau patul germinativ pentru lucerna bio. Semănătoarea trebuia să vină din clipă în clipă de la ferma soției primarului, cu care se ajută.

De anul viitor va deveni acționar, împreună cu doi prieteni dâmbovițeni, fiecare cu 33,33%, la o fermă de 1.800 ha, care deține și 100 ha certificate ecologic pentru cereale. Pentru a folosi cerealele bio cât mai bine vor face o investiție într-o fermă bio de găini ouătoare. Tot de anul viitor va deschide un magazin propriu în București, care să fie și depozit pentru magazinul on-line, prin care să comercializeze produsele obținute în fermă. Constantin Ioniță vede în perspectivă afacerea. Magazinul (în viitor magazinele) va fi dotat cu plasme pe care vor rula imagini live din fermă. Va organiza și vizite pentru clienții care doresc să vadă cu ochii lor cum se lucrează în sistem bio. Tot în magazin va avea un dozator pentru laptele de capră. Brânza procesată în fermă va fi comercializată tot aici. La fel și o parte din viitoarea producție de ouă. Se gândește și la export, dar după ce va extinde suprafața protejată. O altă parte a afacerii, în care crede foarte mult, va fi procesarea legumelor care nu se încadrează în calitatea și dimensiunile necesare comerțului. Pastă de roșii, de ardei chiar și murături, „toate ca la mama acasă“, spune fermierul.

Paza, cea mai importantă etapă tehnologică

În anii trecuți procentul de furturi și stricăciuni cauzate de hoți a ajuns și la 30% din producție. Fermierul are în plan un contract cu o firmă de pază, închiderea întregului perimetru, monitorizarea video și aducerea de câini de pază rasa Ciobănesc Caucazian.

Constantin Ioniță este membru în Asociația Română pentru o Agricultură Durabilă, asociație condusă de ing. Ioan Toncea care este și șeful Centrului de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic pentru Agricultură Ecologică – INCDA Fundulea. Dacă privim pesticidele ca pe ceva eminamente dăunător, atunci clădirea unei ferme bio din banii obținuți din vânzarea de pesticide ar putea fi dovada că uneori tot răul duce spre bine.

Tudor CALOTESCU