Romania

Interviu cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. De la finanțările europene la noul brand „Produs Montan“

Interviu cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. De la finanțările europene la noul brand „Produs Montan“
Distribuie:  

Este tânăr, bine instruit și face parte din guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș. Mai precis, este ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Potrivit propriului CV, încă din 1990 Achim Irimescu a lucrat la Ministerul Agriculturii în funcția de consilier superior, iar între decembrie 1998 și noiembrie 2015 a lucrat la Reprezentanța Permanentă a României la UE în Bruxelles, fiind reprezentantul României la Comitetul Special pentru Agricultură. Singura „pauză“ de la funcțiile europene a luat-o în perioada mai 2012 – februarie 2014, când a lucrat ca secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Iar din noiembrie 2015 Achim Irimescu este ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

– Domnule ministru, pentru început v-aș întreba ce aduce nou anul 2016 pentru agricultura românească?

– Practic, anul 2016 aduce aplicarea efectivă a Politicii Agricole Comune conform reformei propuse de Guvernul Cioloș în contextul în care 2015 a fost un an de tranziție. Și spun asta deoarece anul trecut inclusiv încălcarea anumitor cerințe europene a fost privită cu o oarecare flexibilitate de oficialii UE. Deci anul 2016 va însemna deja cerințe mai riguroase în contextul european. Totuși, vestea bună pentru producătorii agricoli români este că, de la an la an, banii veniți de la Uniunea Europeană sunt tot mai mulți, iar în 2016 se atinge maximul plafonului de bani acordați agriculturii prin plățile directe de la aderarea României la UE. Astfel, dacă în 2015 suma acordată a fost de 1,5 miliarde de euro, anul acesta România va primi peste 1,7 miliarde, sumă pe care o găsesc foarte impor­tantă și care, cred eu, va aduce bunăstare în mediul rural.

– Este posibil să fie așa... Dar nu trebuie să uităm că agricultura românească este în pericol să piardă finanțări de 800 milioane de euro din cauza absorbției deficitare a fondurilor europene. Problemă caracteristică, de altfel, întregii economii românești. Ce se întâmplă? Nu avem curaj, nu avem management? Și vă pun această întrebare prin prisma faptului că dumneavoastră ați lucrat chiar în „creierul“ UE, la Bruxelles.

– Cauzele sunt multe... Aș enumera numai câteva... În primul rând este vorba de problema cofinanțării, a accesului greu la credite. Să nu uităm că la început aveam dobânzi mari, de circa 15%. Acum au scăzut dobânzile, dar accesul la credite este în continuare dificil. Se cer garanții și alte multe lucruri care îngreunează enorm creditarea. A doua cauză, în opinia mea, este dificultatea cu care AFIR a gândit lucrurile... Vreau să spun că la birocrația europeană s-a mai adăugat cea autohtonă – ștampile peste ștampile, hârtii peste hârtii... În plus, am asistat la discuții la Bruxelles în care reprezentanții României anunțau cu emfază cum au recuperat sute de milioane de euro de la beneficiarii noștri. Sigur, sunt oameni care greșesc cu intenție sau fără intenție și care au încălcat cerințele europene sau naționale și din cauza asta mulți bani sunt pierduți. Și eu, ca autoritate, nu pot să mă bucur din această cauză. Pentru că, oricum ar fi, după cum dumneavoastră ați remarcat, trebuie să dăm 800 de milioane de euro înapoi, la care se adaugă și penalizări de vreo 600 de milioane, iar cea mai mare parte vine prin AFIR... Pur și simplu, ca român, nu pot să mă bucur că banii sunt returnați la Bruxelles. Sigur, cauzele sunt mai multe... Au fost și situații în care, din temerea funcționarilor noștri să nu greșească, s-a creat un concept care a fost preluat de Comisia Europeană, și mă refer aici la crearea de „condiții artificiale“. Și de aici s-a ajuns la absurditatea în care doi frați – unul care vrea să acceseze fonduri pentru un proiect de producție primară și al doilea frate pe producție secundară, sunt încadrați la „condiții artificiale“ și li se refuză finanțarea sau li se solicită ulterior returnarea banilor, ceea ce e și mai grav.

– Recent, Ministerul Agriculturii a anunțat crearea unei noi grupe de produse. Este vorba de brandul „Produsele Montane“. Mai concret, despre ce este vorba?

– Dacă vă uitați la produsele europene veți vedea că scrie pe etichetă „lapte produs în Alpi“, „lapte produs în Tirol“, la care prețul este substanțial mai mare decât la celelalte produse similare, dar și calitatea este excepțională. Știm cu toții că un lapte care a fost produs de vaci care au păscut pe pășunile alpine, fără poluare, cu flora caracteristică – naturală 100%, este de o calitate extraordinară. Este păcat ca niște produse care sunt realizate în niște zone care practic sunt ecologice, chiar dacă nu sunt certificate ca atare, să nu se poată vinde cum merită  – mă refer aici la calitatea deosebită, pentru că pe ele pur și simplu nu se menționează originea... Și nu mă refer aici doar la produsele lactate, ci și la toate produsele obținute în zonele montane, inclusiv carne, ouă, legume sau fructe. Discuțiile pe această temă au fost inițiate la Bruxelles de actualul premier, Dacian Cioloș. Iar în forurile europene toate discuțiile au vizat o categorie de producători – producătorii mici din țările montane care sunt afectați, printre altele, de dispariția cotelor la produsele lactate, dar și de globalizare. În plus, se știe că în sectorul agricol cea mai defavorizată zonă este tocmai zona montană. Și atunci, dacă nu vrei ca băștinașii să părăsească zonele montane, este clar că trebuie să faci ceva pentru acești producători. De exemplu, am văzut producători în Franța care, la 2.200 m, aveau 300 de vaci... Ferma foarte modernă, numai inox și gresie, iar aici se producea o brânză excepțională, un produs maturat cu mucegaiuri care se vindea la un preț de peste 15 euro/kg și care era extrem de căutat la nivel local. Acești producători reușeau să-și vândă marfa pentru că ea avea pe etichetă precizat că este „produsă în vârful muntelui“. Iar produsele erau foarte apreciate și căutate.

– La sfârșitul anului trecut am auzit că programul „Cornul și Laptele“ s-a transformat în „Banana și Laptele“... Sună puțin ca o glumă... De ce a fost nevoie de o astfel de „conversie“? De ce banane?

– Practic, au fost două scheme. Schema „Fructe și legume“ și schema „Lapte în școli“. Cele două scheme s-au unificat acum pentru că au același scop – să ajungă la copiii noștri produse sănătoase. Iar la momentul la care s-a discutat ce e bine să dai unui copil, specialiștii au spus că banana este cea mai hrănitoare. Iar discuția s-a purtat la nivel european pentru că toate țările UE au astfel de programe, chiar dacă unele țări nu apelează la fondurile europene pentru hrana copiilor în școli. În plus, bananele sunt cultivate în mai multe țări europene precum Cipru, Spania sau Grecia. Dar asta nu înseamnă că bananele vor înlocui merele, de exemplu. România are tot interesul să-și promoveze produsele românești...

– Domnule ministru, faceți parte dintr-un guvern tehnocrat. Vă întreb, la finalul interviului, cum văd tehnocrații de la Bruxelles agricultura românească?

– Foarte simplu... Din toate discuțiile care au fost la nivel european, România e percepută cu o agricultură de slabă performanță. De ce? Pentru că, pe lângă fermele mari care sunt și performante, avem un număr foarte mare de ferme mici. Dacă ne uităm la cifre, acestea ne spun că 85% dintre fermele românești sunt până în 5 ha... În acest context sigur că performanța unei ferme este clar legată de dimensiunile fermei respective. Nu poți discuta de performanță la o fermă de 2-3 ha la cultura mare. În aceste condiții poți cultiva legume sau produse cu valoare adăugată mare. Dar aceasta este o altă discuție... În acest context la UE, noi figurăm ca performanță cu valori foarte scăzute. De exemplu, la lapte noi figurăm cu o medie de 4 tone pe cap de vită.  Germania are o medie de 8 tone... Danemarca, 9 tone... Per total totuși, dacă la performanță nu stăm prea bine, la calitatea produselor pot spune că stăm bine... Pe o scară a valorilor, dacă vorbim cantitativ, e clar că suntem plasați în partea de jos  a „clasamentului“. Calitativ suntem plasați sus...

Bogdan Panțuru

finantare, Achim Irimescu, Ministrul Agriculturii, interviu

Alte articole: