reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

Singura șansă pentru Bazna și Mangalița, fermele familiale

Foto: radiocluj.ro Foto: radiocluj.ro

În aproape toate campaniile de promovare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 s-a amintit că unul dintre obiectivele lui este susţinerea crescătorilor de animale care au în grijă rase româneşti tradiționale. Pornind de la această premiză, ne-am propus să aflăm ce pregăteşte viitorul pentru două rase de porci, Bazna şi Mangaliţa, ale căror efective au scăzut până aproape de pragul critic. L-am invitat la discuţie pe domnul Mihai Cornea, crescător al acestor rase şi membru al Asociaţiei Crescătorilor de Mangaliţa şi Bazna, organizaţie recent înfiinţată. Concluzia dialogului? Cel puţin până acum, realitatea din teren nu coincide cu realitatea de la tribuna oficială. În consecinţă, susţinerea despre care se vorbeşte ar putea să vină prea târziu, spune domnia sa, iar patrimoniul genetic naţional ar putea deveni mai sărac pentru că Mangaliţa, şi mai cu seamă Bazna,  sunt rase aproape pe cale de dispariţie.

Un nucleu de reproducție pur

Fără a avea ceva în comun cu zootehnia Mihai Cornea a hotărât totuşi să devină fermier. Şi nu orice fel de fermier, ci unul care şi-a asumat misiunea de a lupta pentru salvarea raselor rustice Mangaliţa şi Bazna. Potenţialul lor l-a convins să înceapă un proiect de la care nu aşteaptă obţinerea unor rezultate economice foarte mari, dar care îi oferă în schimb mulţumirea de a se alătura celor pentru care existenţa acestor rase străvechi contează. Aşa se face că în urmă cu doi ani a început în sat Șardu, județul Cluj construirea unei ferme de reproducţie şi selecţie Mangaliţa şi Bazna. Totul a început cu un drum în Ungaria și Serbia de unde a cumpărat primele 11 scrofițe și doi vieri Mangalița. Exemplarele de Bazna le-a cumpărat din țară după căutări asidue în mai multe județe. A reușit în cele din urmă să cumpere șapte scrofițe și un vier. Astăzi ferma construită de la zero pe un teren de 3.000 mp are un efectiv format doar din opt scrofițe plus un vier Mangalița și șase scrofițe plus un vier Bazna în rasă pură. Este un efectiv restrâns, însă nu intenţionează să aibă mai mult de 20 de scrofițe, câte 10 din fiecare rasă. Dl Cornea spune că proiectul l-a costat aproximativ 70.000 de euro şi că investiţia a fost făcută integral din fonduri proprii. Economic vorbind provocarea a continuat şi după finalizarea construcţiei fermei şi popularea ei. Investiţia nu a fost amortizată, despre profit nu poate vorbi încă, iar pentru a-şi menţine sustenabil businessul a trebuit să îl subvenţioneze cu bani obţinuţi din alte resurse. A reuşit până acum să vândă 10 scrofiţe și un vier din rasa Mangalița. Nu este simplu pentru că afacerea sa este una care se adresează celor care cunosc calitatea produselor obţinute din carnea de Mangaliţa şi Bazna şi crescătorilor care mizează pe tradiţie. Iar aceştia sunt tot mai puţini.

Avantaje şi dezavantaje

În pofida tuturor riscurilor economice, dl Cornea spune că Bazna şi Mangaliţa sunt rase la care fermierii români nu ar trebui să renunţe. Primele argumente în susţinerea acestei teorii sunt calitatea foarte bună a cărnii și grăsimii şi gustul lor extraordinar. Din experienţa sa a constatat că oamenii au început să caute aceste rase în special pentru două proprietăţi ale cărnii şi anume conţinutul în Omega 3 și colesterolul pozitiv. Un alt avantaj al celor două rase este tehnologia de exploatare foarte simplă. Sunt animale puţin pretenţioase, care pot fi crescute în semilibertate pe păşuni şi cu puţine furaje. Rasa Bazna nu necesită condiții speciale de întreținere și valorifică bine cele mai variate surse de hrană: pășune, rădăcinoase, cartofi, porumb, resturi menajere. Acesta este un porc rezistent, cu o prolificitate destul de bună, fată de regulă maxim 8 purcei. Mangaliţa este o rasă rezistentă la boli şi la condiţiile climatice mai puţin favorabile, valorifică foarte bine porumbul şi furajele produse în gospodăria ţărănească, iar femela fată în general 6-7 purcei. Şi totuşi, în competiţia cu alte rase de porci Bazna şi Mangaliţa pierd pentru că sunt animale care iau în greutate într-un timp mai îndelungat. Mangalița, spre exemplu, poate fi sacrificat la aproape doi ani când cântăreşte maxim 90 de kilograme, iar Bazna la un an și jumătate când poate atinge 130 kg. Însă valorificarea lor aduce un câştig semnificativ pentru că, spre exemplu, preţul kilogramului în viu la Mangalița este dublu faţă de cel al altor rase.

Nu putem fi toţi superindustrializaţi

Potrivit dlui Cornea, la momentul actual în România probabil că nu sunt mai  mult de 150 de exemplare de Bazna. Rasa este în cădere liberă şi fără eforturile crescătorilor este posibil ca aceasta să dispară chiar şi din rezerva de gene a ţării. Efectivele de Mangalița sunt ceva mai mari, dar multe exemplare sunt importate din Ungaria, o țară unde se practică infuzia cu Duroc. În contextul acesta, este posibil ca exemplarele în rasă pură să dispară. Ce soluţii ar putea fi avansate pentru salvarea celor două rase de porci? În primul rând, spune crescătorul din Cluj, este nevoie ca cei care sunt la „butoane“ să implementeze nişte legi care să sprijine într-adevăr rasele românești şi să redirecţioneze mai mulţi bani către acest sector. Apoi ar trebui să existe o conlucrare mai bună a oficialităţilor cu asociaţiile din teritoriu. Astfel ar putea vedea care este realitatea din teren, iar măsurile luate ar fi în acord cu ceea ce se întâmplă în ferme şi gospodării. „Deşi economic vorbind nu sunt rase de top, acestea rămân un simbol al zootehniei românești și trebuie păstrate în patrimoniul genetic. Mangaliţa şi Bazna nu sunt rase pentru industrializare, ci sunt porci care se pretează pentru creşterea în ferme familiale. De altfel faptul că nu putem fi toţi superindustrializaţi este singura şansă care le-a mai rămas acestor rase.“ Marjând pe această idee asociația al cărei vicepreşedinte este face demersuri la instituţiile statului pentru a se permite înfiinţarea şi funcționarea abatoarelor de fermă. Având o unitate de sacrificare, spune domnia sa, micii crescători ar putea dezvolta o afacere restrânsă ca dimensiune o afacere de nișă, dar care ar putea aduce profituri bune. Prin funcţionarea unor astfel de abatoare, ar dispărea nişte costuri suplimentare ale crescătorilor de animale, care au nevoie de o mașină autorizată cu care să ducă porcul la sacrificare, iar apoi de o altă mașină autori­zată cu care să fie adusă carcasa de la abator.

După șase săptămâni de la fătare purceii pot fi vânduți, prețurile lor pornesc de la 250 lei și pot ajunge la 500 de lei, iar cei interesaţi pot primi şi pedigree.

Mihai Cornea nu renunţă la speranţa că pentru Mangaliţa şi Bazna există un viitor în fermele familiale. De altfel s-a gândit și la omologarea unor produse tradiționale din carne de Mangaliţa autentice. De ce spunem autentice? Pentru că, în opinia sa, la câte produse tradiționale din carne de Magalița există pe piaţă ar trebui probabil să avem cel puțin de 20 de ori efectivele de acum.

Laura ZMARANDA

Articole înrudite