reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Sep 2019

Apa - puțină ori prea multă sau prea murdară

Clima se schimbă și o resimțim cu toții. Poate exemplu cel mai la îndemână pentru a justifica această concluzie ar putea fi seceta care a pus stăpânire anul acesta pe întreaga țară, iar efectele ei s-au resimțit mai ales la nivelul agriculturii. Înțelegem deci că efectele schimbărilor climatice ne afectează pe moment, iar pe viitor lucrurile pot fi cu mult mai dificile. Pornind de aici, specialiștii din domeniu efectuează studii prin care încercă să atragă atenția asupra modului în care acțiunile omului contribuie la degradarea continuă a casei comune și trag semnale de alarmă mai ales în ceea ce privește resursele de apă.

Resursele de apă reprezintă pentru fiecare societate, indiferent de poziționarea pe Glob, valoare economică directă deoarece sunt utilizate de la obținerea hranei, până la transport și energie. Veți putea spune că apa este o sursă naturală regenerabilă pentru că așa am învățăm încă din școala primară, este adevărat, trebuie să reținem că învățăm că este vulnerabilă și limitată. Mai știm că este un element indispensabil pentru viață, materie primă pentru activitățile de producție, sursă de energie, mijloc de transport, însă conștientizăm oare că este și un factor determinant în menținerea echilibrului ecologic? S-ar părea că da, dar nu acționăm în consecință și nu mă refer aici doar la acțiunile fiecăruia în parte, ci și la acele decizii luate la nivel de stat și al căror impact este cu mult mai decisiv. Apa trebuie văzută nu ca un produs, ci ca un patrimoniu dat de natură care trebuie protejat în permanență pentru că toate planurile ce prevăd dezvoltarea durabilă depind de utilizarea ei, doar nu degeaba se spune că Apa stă la baza vieții.

În condițiile încălzirii globale, gestionarea durabilă a resurselor de apă este imperioasă, iar unul dintre cei mai renumiți cercetători europeni, polonezul Zbigniew W. Kundzewicz, reprezentat al Academiei de Științe din Polonia și al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului asupra Mediului din Germania, indică trei probleme majore ale apei: prea puțină, prea multă și prea murdară. Trei aspecte care se resimt în zone diferite de pe Terra și, în cea mai mare parte, sunt cauzate de deciziile oamenilor și asta pentru că fiecare acțiune este conectată alteia. Spre exemplu stilul de viață influențează emisia de gaze din atmosferă și impune o anumită cerere alimentară, de aici se ajunge la utilizarea solului pentru agricultură. Modul în care este lucrat (îngrășămintele utilizate, irigațiile etc.) influențează utilizarea apei care implică schimbarea ciclului hidrologic și modificarea calitativă și cantitativă a resurselor ceea ce determină schimbările climatice. Și chiar dacă poate părea un gând idealist, se impune implementarea unui mana­gement al resurselor, altfel, o dată cu trecerea fiecărui an, tot mai mulți oameni vor fi nevoiți să trăiască fără apă ori accesul la apă, ar trebui să fie la îndemâna oricui, și poate deveni un drept al omului.

Iată cum își justifică Kundzewicz concluzia: prea puțină apă – în zonele deșertificate și nu este vorba doar despre zonele aride, cu temperaturi ridicate, ci și despre cele în care acțiunile umane au condus la erodarea pânzei freatice. Prea multă – în zonele în care inundațiile, determinate fie de precipitații, fie de topirea zăpezilor, creșterea nivelului fluviilor și a râurilor influențează fertilitatea solului și nivelul de trai. Prea murdară – apa a devenit din ce în ce mai murdară odată cu dezvoltarea industrială, iar canalizările mai multor localități care se revarsă în ape este doar un singur exemplu care ar trebui să ne pună pe gânduri.

Prea multă apă utilizată în diferite scopuri, cum ar fi obținerea fertilizanților și îngrășămintelor când ar putea fi utilizate produse naturale, prea murdară pentru că nu se găsesc soluții de reutilizare.

Acestea ar fi doar câteva dintre concluziile cercetătorului polonez care remarcă și faptul că în producția de alimente se folosește cea mai mare cantitate de apă la nivel global. În acest context, apa pentru irigații însumează aproximativ 70% din retragerea de apă la nivel mondial, iar suprafața irigată a crescut, la nivel global, numai în ultima perioadă, la o rată de aproximativ 2% pe an. E drept că altfel producția vegetală ar fi mai mică în cazul în care nu ar există sistemele de irigare. La nivelul României lipsa lor s-a resimțit din plin în contextul verilor călduroase. În același studiu, Kundzewicz arată faptul că apa este mai mult decât esențială și pentru extracția, exploatarea, prelucrarea, rafinarea și eliminarea reziduurilor de combustibili fosili, precum și pentru generarea de electricitate. În acest context, Uniunea Europeană, prin Directiva privind energia regenerabilă, are ca scop de a obținerea a cel puțin 20% din energia totală din surse regenerabile până în anul 2020. Directiva prevede ca până la aceeași data, 10% din combustibilul pentru transport să vină din surse regenerabile. Nu sunt singurele măsuri care se încearcă a fi rezolvate, menținerea creșterii temperaturii medii reprezentând o altă prioritate pentru întreaga Planetă și asta mai ales în contextul în care se estimează că în anul 2025, miliarde de persoane vor rămâne fără apă, ceea ce ar încălca acel drept al omului invocat la început.

În următorul număr al revistei vom continua analiza schimbărilor climatice pentru a vedea care sunt măsurile care ar putea schimba previziunile sumbre și care au fost deciziile reprezentanților statelor reuniți la Conferința pe probleme de mediu de la Paris, pentru că a ne îngriji de mediul înconjurător casa comună înseamnă a asigura un viitor următoarele generații.

Viitorul Planetei depinde de deciziile luate acum!

Loredana Larissa SOFRON

Articole recente - Lumea Satului