Anul acesta grâul e semănat şi în noiembrie

Chiar dacă s-a depășit de mult epoca optimă de semănat, fermierii spun că toamna este bună și seamănă grâul inclusiv în luna noiembrie. Culturile de toamnă – rapiță, grâu, orz, orzoaică – au stat sub semnul unor caracteristici determinate de condițiile de climă și sol atipice din acest an: pregătirea greoaie a terenului, semănat în lipsă de umiditate, întârzieri în vegetație în cazul semănăturilor târzii (grâu) sau generate de așteptarea ploilor pentru a înființa cultura (rapiță). Există părerea că plantele răsărite după 15 octombrie (grâu, orz, orzoaică) au slabe șanse să asigure recolte mari dacă iarna nu va fi una prielnică sau că vor fi favorizate culturile semănate în terenuri unde nu s-au efectuat lucrări energice ale solului sau cele fertilizate corespunzător.

Între teorie și practică

RAPIȚA: Ca reguli generale, se seamănă începând cu 20 august în nordul țării și se încheie în jurul datei de 15-20 septembrie în zona de sud și sud-est. După alți specialiști, calendaristic, în Câmpia Română și Câmpia Banatului semănatul poate să înceapă după 1 septembrie, iar în zonele din afara celor două câmpii, în ultima decadă a lunii august. Condiția este ca, până la venirea iernii, rapița să acumuleze 800-900 grade Celsius, ceea ce corespunde cu formarea a 7-8 frunze adevărate. În acest an, semănatul rapiței a coincis cu perioada de secetă pedologică și atmosferică maximă. Plecând de la această realitate, fermierii au avut două soluții mari și late: să semene în epoca optimă, caz în care sămânța a stat în sol și a răsărit (neuniform) abia la primele ploi; să aștepte precipitațiile, aspect care a condus la ieșirea din epoca optimă de semănat, cu consecințele ulterioare știute, legate de neparcurgea corespunzătoare a vegetației până la intrarea în iarnă. Ca pregătire a solului, câștigați se pare că au fost cei care au avut posibilitatea (dată de planta premergătoare) să semene în miriște, cu pregătiri sumare ale patului germinativ. Alte repere tehnologice (îngrășăminte, sămânță de calitate) au depins în totalitate de posibilitățile financiare ale fiecărui fermier.

GRÂUL: Epoca optimă de semănat este 1-10 octombrie în sudul țării și cu 5-10 zile mai devreme în rest, plus-minus 7 zile, astfel încât, până la sosirea iernii, grâul să vegeteze 40-50 de zile la temperaturi medii mai mari de 5 grade Celsius (acumularea a 450-550 grade termice pozitive), condiții care duc la formarea a 3-4 frunze și 1-2 frați, la dezvoltarea bună a sistemului radicular și la acumularea în frunze a substanțelor care-l ajută să treacă peste rigorile din anotimpul rece. Teoria spune că respectarea epocii optime de semănat contribuie cu 40-50% la realizarea nivelului producției. În schimb, fiecare zi de întârziere a semănatului în luna octombrie ar aduce minusuri de producție de 30-50 kg/ha, iar în luna noiembrie - de 60-100 kg/ha, din cauză că nu se parcurg toate fazele de vegetaţie din toamnă (germinarea, răsărirea, înrădăcinarea, înfrățirea, călirea), plantele sunt afectate de primele înghețuri, își prelungesc perioada de vegetație în primăvară-vară, când rezerva de apă din sol este scăzută etc. Anul acesta, din motivele bine știute, exact epoca optimă nu a fost respectată.

Ce spun fermierii

Ing. Costel Trif, Balta Doamnei – Drăgănești – Gherghița, județul Prahova: „Cu excepția grâului semănat după floarea-soarelui, unde am pregătit solul sumar, am făcut arături plus complexul de lucrări cunoscut pentru pregătirea patului germinativ. Rapița am semănat-o în «uscat», acum este mare, bine dezvoltată, însă neuniformă ca răsărire și talie a plantelor, iar cu grâul am ieșit cu 10 zile din epoca optimă, dar condițiile meteo ulterioare au întors totul în favoarea noastră; cultura a răsărit integral și deocamdată arată neașteptat de bine. Vom vedea ce se va întâmpla peste iarnă.“

Ing. Emilia Ioniță, Vișani, Brăila: „Rapița am reușit să o semăn în epoca optimă, după o repriză de ploi, aspect care mi-a permis să efectuez lucrările agricole după manual. Cultura arată foarte bine. În privința grâului, am înființat  o parte din cultură după 1 octombrie, iar lotul unde urmează după soia, m-a întârziat mult. Bine, în Brăila, și când s-a semănat în noiembrie, chit că teoria spune că sunt pierderi semnificative de recolte, dacă am avut toamnă lungă și iarnă blândă, am scos producții mari. Singura măsură de siguranță pe care mi-o iau pentru cultura înființată în noiembrie este să măresc doza de sămânță, 700-800 boabe germinabile/mp, să am garanția că voi avea 600 se spice/mp. Nu știu cum va fi vremea în continuare, dar până acum toamna a fost una foarte bună, sper să fie așa până la sfârșitul lunii, ca să apuce grâul să răsară și să se călească puţin“.

Ing. Constantin Iancu, Padea, comuna Drănic, Dolj: „Am semănat (n.n. – 6 noiembrie, la unitatea Centro Trans Corporation) 80% din suprafața planificată. Pentru că în perioada 1-25 octombrie a fost vreme umedă, cu precipitații, nimeni din zonă nu a putut intra în câmp; după această perioadă, mai ales în ultimele 10-12 zile, când vremea s-a îndreptat, toți fermierii au trecut masiv la semănat. Grâul răsărit arată bine, dar oricum încolțirea se va face eșalonat. Eu admit că în zona noastră, cu veri imprevizibile, secetoase de obicei, acolo unde nu sunt irigații, semănatul în luna noiembrie duce la pierderi de producție din toate motivele cunoscute.“

Ing. Constantin Bazon, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale din Vrancea, cu ferma în comuna Golești: „Dacă mă întrebați despre ferma mea, am încheiat semănatul, cu o ușoare ieșire din epoca optimă la grâu, dar nu cred să fie afectat, din acest motiv, nivelul recoltei. Asta judecând lucrurile din perspectiva zilei de azi; ce va fi până la anul... Dar nu este cazul să ne lamentăm, au fost condiții bune de semănat, am avut și ploaie, grâul a răsărit foarte bine. N-am aplicat o tehnologie aparte, la niște condiții meteo atipice la început, dar apoi în parametri climatici normali pentru perioada în care ne aflăm, ci pe cea maximală pentru obținerea unei producții foarte bune. Eu am folosit ambele tehnologii, în funcție de planta premergătoare, și pe cea cu minim-utilaj, și pe cea clasică (arătură). În cadrul asociației ar mai fi de semănat 10% din suprafața de grâu planificată.“

Ing. Iosif Balla (cu ferma proprie la Gherla), președintele Asociației Agricole Cluj: „La noi sunt suprafețe unde nici nu s-a recoltat porumbul ca să se poată înființa cultura de grâu. Așa cum este timpul acum (prima decadă a lunii noiembrie) nu cred să fie probleme din cauză că se seamănă târziu. Față de ce a fost în acest an, zic că este încă bine. O să mărim doza de sămânță la hectar și probabil o să renunțăm pe mai multe suprafețe la arătură, ca s-o scoatem la capăt. Oricum, fiind investiția noastră, a fermierilor, în varianta în care vremea nu ne va mai permite, sistăm semănatul, fiindcă nimeni nu-și permite să îngroape banii degeaba, și ne reorientăm la alte culturi.“

Maria Bogdan