#Colectiv... Revoluția Neterminată

Poate că a devenit o tristă modă ca toată presa, tot mediul on-line, toată lumea să vorbească de tragedia de la clubul bucureștean unde zeci de oameni au plătit cu viața... Ce au „plătit“? Unii spun că de vină ar fi corupția. Corupție care, în opinia zecilor de mii de manifestanți din toată țara, a ajuns atât de endemică încât acum „ucide“. Și a ucis în cel mai groaznic mod cu putință, niște tineri curați. Pentru că au murit tineri din alte generații, care nu au nicio legătură cu trecutul. Mare parte născuți în anii '90, ani în care România își „consolida“ drumul spre libertate. Cel puțin așa ne plăcea nouă să credem, celor care, tineri și foarte tineri fiind, am luptat pe baricadele Revoluției din 1989. „Murim și vom fi liberi!“, „Dumnezeu e cu noi!“, „Ceaușescu judecat pentru sângele vărsat!“ sunt doar câteva dintre lozincile strigate în acele zile. Și s-a plâns și s-a murit (peste 1.700 de victime în toată țara) și apoi s-au îngropat morții. Și lacrimile s-au șters. Și au venit minerii. Și iar s-a murit. Și gata. Oficial, după venirea minerilor la București din 13-15 iunie 1990, Revoluția Română s-a încheiat. De tot... Iar noi, tinerii de 20-25 de ani pe atunci, care am fost dispuși să ne sacrificăm pentru „libertate“, ne-am zis în sinea noastră: „E bine și așa.
Chiar dacă am scăpat de regimul comunist și ne conduc tot niște comuniști, măcar vom fi liberi.“ Ce eroare... Ce gravă și nepermisă greșeală! Câtă naivitate să credem că noua clasă politică de-abia creată va munci și va „lupta“ pentru popor. Ne-am dat seama relativ repede că politicienii nu vor altceva decât bani pentru ei și toate neamurile lor. Iar „șpaga“ a devenit ceva atât de obișnuit încât s-a „topit“ în conștiința colectivă, devenind ceva normal. La modă chiar. Iar clasa politică a devenit sinonimă cu corupția. Iar economia s-a molipsit și ea. Totul, în politică și economie, se învârtea în jurul şpăgii. Și toate acestea s-au întâmplat pentru că noi, participanții la evenimentele din ’89, nu am luptat până la capăt. Dar poate că au fost prea multe tancuri, prea mulți diversioniști, prea mulți mineri... Și poate că nu am mai avut forță. Poate că trebuia să ne sacrificăm mai mult. Poate ne trebuiau mai mulți eroi atunci... Dar nu a fost să fie. Și așa ne-am ales cu o Revoluție Neterminată, cea din 1989. Iar acum, în anul de grație 2015, lucrurile se leagă. Revoluțiile se leagă.
Din nou tinerii au ieșit în stradă indignați că a putut să se moară, aici pe Pământ, ca la porțile iadului. Ei nu înțeleg moartea „degeaba“. Tinerii nu pot să conceapă așa ceva. La fel cum, pur și simplu, nu pot înțelege corupția și hoția. Nu pot înțelege de ce trebuie să plece ei din țară din cauza clasei politice. „Să plece ei, politicienii! Noi nu mai plecăm. Ne-am săturat!“, spun acum tinerii. Care nu mai vor clasă politică. Nu mai vor politică. Pentru că, pentru ei, politica este sinonimă cu minciuna, ipocrizia, fariseismul... Iar generația revoluției din ’89 a știut bine cine și ce sunt politicienii. Totuşi am sperat că, poate-poate, lucrurile se vor rezolva cumva, miraculos, de la sine. Ne-am amăgit... Și au apărut parcă din neant acești tineri care vor să schimbe tot. Mai precis, să RADĂ tot. De unde atâta frustrare? Poate că incidentul de la Colectiv a fost o scânteie care a aprins revolta. Dar credem că, pe lângă această „scânteie“, pentru acești tineri care au ieșit masiv în stradă s-au mai adăugat și altele. Exemple? Copilăria bântuită de imaginea mamei care nu are ce pune pe masă. Copilăria bântuită de imaginea părinților chinuiți, lună de lună, de „banii de rate“. Copilăria bântuită de imaginea tatălui șomer. Copilăria bântuită de imaginea părinților care înjurau cu sete statul pentru că plătesc impozite prea mari. Copilăria bântuită de politicienii care defilau pe la televiziuni și se „hăhăiau“ pe seama cetățenilor cu o nesimțire greu de descris în cuvinte... Iar acum „copilăria bântuită“ a ieșit în stradă. Spre deosebire de tinerii din ’89 care n-au „uitat“, dar au „iertat“, tinerii de acum nu uită, dar mai ales nu iartă.
Bogdan PANȚURU
- Articol precedent: Gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive
- Articolul următor: Cultura de soia, „Cenușăreasa“ agriculturii românești