Un boţ de humă, un personaj din lumea lui Creangă

Vă mai amintiți poveștile lui Creangă? Mai știți cum vi-i imaginați pe Moș Ion Roată, Dănilă Prepeleac, Păcală sau tușa Mărioara? Ei bine, dacă lumea copilăriei vi se pare prea îndepărtată de prezent, vă propun să cunoașteți munca unui meșter popular care a reînviat personajele scriitorului într-un mod inedit: din boțuri de humă.
Din pasiune pentru povești
Pe Ionela Lungu, căci despre ea este vorba, am cunoscut-o pe ulițele Muzeului Satului Dimitrie Gusti din București. Standul cu figurinele de lut mi-a atras atenția și chiar am zâmbit văzând atâtea personaje celebre laolaltă. Tot zâmbind m-a întâmpinat și ea, emanând parcă din veselia copilăriei. Curioasă, am vrut să aflu mai multe detalii despre acest meșteșug și ideea de a menține mereu vie amintirea personajelor lui Creangă. „Se împlinesc 15 ani de când am început această activitate. Mama mea a fost educatoare și am trăit de mică într-un mediu cu mult material didactic și atunci disponibilitatea mea de a lucra a fost prezentă de la vârstă fragedă, însă lutul l-am descoperit mult mai târziu, după ce am terminat facultatea. Atunci am revenit în casa socrilor, nu aveam mai nimic de făcut (zâmbește), în Humulești nu era nici măcar cablu și aveam foarte mult timp liber și trebuia să mi-l ocup. Am recitit poveștile care au avut un alt impact asupra mea și așa mi-a venit ideea de a face aceste personaje. Noi toți știm poveștile lui Creangă, știm despre Păcală sau despre Moș Ion Roată doar din derularea faptelor pe care le-a descris autorul. El nu a spus cum arată Dănilă Prepeleac, de exemplu, dar din fapte m-am gândit că înfățișarea duce spre caricatură“, a povestit Ionela.
Nu puteam să nu mă întreb care a fost primul personaj creat. Surprinzător am aflat că ar fi fost figura țăranului român, însă atribuită celebrului personaj Păcală. „Vedeți, Păcală este emblematic pentru noi, românii. Despre el a scris și Slavici, dar Creangă a scris povestea Pâcală. La noi, la Humulești, se spune: «Ci mă pâcâlești, uăi omule?» De aici vine Pâcală. Apoi am zis să o fac și pe tușa Mărioara și tot așa. Bineînțeles că acum 15 ani nu erau așa, cu exercițiu arată astfel, sunt niște personaje amuzante și chiar așa le și fac și sper că așa se și percep“, a adăugat aceasta.
Cumul de meșteșuguri
Chiar dacă este de meserie inginer, Ionela a devenit unul dintre cei mai cunoscuți meșteri populari din România. Participă la târgurile de profil din țară, îi învăță pe cei interesați cum se poate modela un boț de humă și se implică în acțiunile asociațiilor care au ca scop păstrarea și promovarea valorilor și tradițiilor românești. Chiar dacă nu este humuleșteancă de-a dreptul, fiind născută în județul Tulcea, implicarea în tot ceea ce înseamnă păstrarea vie a amintirilor lui Creangă m-a convins că nu trebuie să aparții neapărat unui loc pentru a-i duce mai departe tradițiile.
Obișnuită fiind ca din lut să văd modelate obiecte destinate gospodăriei, am vrut să aflu care sunt tehnicile prin care se realizează un personaj. „Și eu am învățat în timp. Iau boțul de humă în mână și dintr-un guguloi mai mare încep: extrag, prin apăsare, nasul, urechile și restul capului. Apoi, mă folosesc de niște instrumente, nările le fac cu o andrea și așa mai departe. Când sunt gata, le las la uscat câteva zile, după care șmilgheruiesc fața și le pictez“, a detaliat humuleșteanca.
Personajele masculine au căciuli de miel, barba și părul din lână, sură ori neagră, în funcție de vârsta personajului. Și căciulițele au o poveste în spate. Soțul Ionelei a stricat căciula tatălui său (care un an de zile tot întreba: „Oare unde mi-i căciula?“), din care au rezultat 5 căciulițe ce au fost lipite pe capul personajelor. Astăzi, pentru că cerința este mare, colaborează cu anumiți tăbăcari din zona Neamțului „pentru că la noi, la Humulești, încă se mai poartă căciulile de miel; se spune că nu ești gospodar dacă n-ai căciulă de blană iarna pi cap. De la ei iau pieile, la început le coseam eu, dar pe parcurs am zis să dau de lucru și altcuiva, iar acum le face un meșter din Humulești“, a continuat Ionela.
Personajele feminine amintesc și ele de bunicile din lumea satului care privesc nostalgic vara de pe prispă: au băsmăluțe autentice, în diverse culori, iar părul este împletit din fire de cânepă. „Eu pun etichete figurinelor, îl ghidez cumva pe cel care le vede pentru prima oară către un personaj, dar nu pe toate. Există și cea de a doua variantă, când las turistul să aleagă cine ar putea fi. Intru și în poveste, le dau așa niște sugestii, de exemplu: dacă e moș nu poate să aibă părul brunet și atunci își închipuie că ar putea fi un anumit personaj. Și toți cei care văd personajele retrăiesc și poveștile, pentru că poveștile lui Ion Creangă sunt și poveștile noastre“, a mai spus Ionela, care arată o strânsă legătură între pasiunea pentru povești, personajele create, poate și pentru că stă la o aruncătură de băț de casa copilăriei lui Nilă.
Inițial, toate personajele erau cât un pumn strâns, însă cu ocazia mărțișorului Ionela a creat și figurine mai mici ce puteau fi purtate în piept atârnate de firul alb-roșu. Apoi, la inițiativa cumpărătorilor, personajelor le-au fost adăugate bucăți mici de magnet, tocmai pentru că cele mai frecvente amintiri pe care ni le cumpărăm atunci când vizităm locuri noi sunt magneții de frigider.
Alături de figurinele din humă, meșterul popular din Humulești mai confecționează și măști tradiționale, toiage din lemn sau tapițerii din fire naturale de lână lipite pe sac care indică secvențe din Amintiri din Copilărie, de exemplu „Pupăza din tei“ sau „Nilă în cireș“. Creațiile unice au fost apreciate atât de conaționali, cât și de străini, iar cei interesați o pot găsi la magazinul propriu de la Cetatea Neamțului sau la târgurile de specialitate.
Cu aceeași poftă de viață, Ionela ne îndeamnă să recitim poveștile copilăriei „pentru că altfel percepem după o perioadă poveștile și umorul lui Creangă. Parcă altfel râdem acum când recitim anumite scene și clar putem trage și niște povețe“.
Loredana Larissa SOFRON
- Articol precedent: GAL Țara Vrancei, o echipă tânără, cu viziune
- Articolul următor: Ionuț Langa nu renunță la tricolor