Nu rareori specialiștii agronomi sunt puși în situația să preia noi suprafețe în cultură din zone necunoscute. În acest caz, o primă preocupare este să viziteze parcelele respective și să stabilească: dacă au drum de acces practicabil, dacă este teren plan sau cu ceva pantă, dacă pe suprafața respectivă se găsesc crovuri în care băltește apa și, mai ales, să marcheze eventualele obstacole în interiorul parcelelor.

Într-o fază următoare trebuie stabilită natura solului din parcelele respective. Aceasta se apreciază cu ochiul liber luând solul, ușor umezit, în palmă și încercând să-l modelezi sub formă de sferă, de suluri, de inele și de panglici, după care să concluzionezi:

a) Este sol nisipos dacă este foarte aspru la pipăit, nu se poate modela, nu este plastic și nu murdărește mâna. Solul respectiv nu are coeziune, iar grăunții de nisip nu sunt legați.

b) Este sol nisipo-lutos dacă este aspru la pipăit, are o slabă plasticitate și nu se modelează, dar murdărește degetele. Are ceva coeziune și formează agregate ușor friabile (sfărâmicioase).

c) Este sol luto-nisipos când este tot aspru la pipăit, dar este ceva mai plastic și se poate modela sub formă de sferă; se pot forma și suluri dar se rup ușor.

d) Este un sol lutos când are aspect făinos la pipăit, are plasticitate moderată, se pot forma sfere, suluri care se crapă ușor și inele care se rup ușor.

e) Este sol argilos când este alunecos, are plasticitate ridicată, se pot forma sfere și suluri, inele care se crapă ușor și panglici lucioase care se rup ușor.

În final, se trece la aprecierea organoleptică a umidității solului.

a) Se consideră sol uscat când prin strângere în palmă nu formează bulgăre, prin umezire se închide la culoare, iar când se lucrează iese praf. În acest caz are 15-18% umiditate.

b) Se consideră sol reavăn când la pipăit dă senzația de răcoare, dar nu umezește hârtia, iar când se lucrează nu iese praf. În aceste condiții solul are 18-25% umiditate.

c) Sol jilav este atunci când prin strângere în pumn se formează bulgăre, este plastic, prin presare se umezesc degetele, iar prin uscare se decolorează. Bulgărele format, eliberat de la înălțimea de 1 m, când atinge solul se desface în agregate. Are 25-30% umiditate.

d) Sol umed este atunci când umezește degetele sau hârtia fără presare. Prin strângere rezultă picături de apă. Este plastic și când se lucrează se lipește de unelte. Are 30-40% umiditate.

e) Sol ud se consideră atunci când este îmbibat cu apă care se separă fără presare, murdărește mâna, are plasticitate mare, iar bulgărele format în mână prin cădere se turtește. Are 40-50% umiditate.

În funcție de starea de umiditate se stabilesc și indicii hidrofizici ai solului. (vezi tabel în revistă).

De observat că, dacă după o perioadă secetoasă nivelul apei din sol a ajuns la coeficientul de ofilire, o ploaie de 20 mm poate asigura plantelor 18 mm pe solul nisipos, 8 mm pe solul lutos, iar pe solul argilos plantele nu primesc nimic.

Caracteristicile hidrofizice ale solului și influența lor asupra indicatorilor tehnico-economici. (vezi tabel în revistă).

Se observă că pe solul greu, cu conținut ridicat de argilă, rezistența la arat este dublă, capacitatea de lucru se reduce, iar consumul de combustibil crește foarte mult. Din aceste motive este necesar să cunoaștem bine ce categorii de sol avem în fermă, care este gradul de umiditate și, în funcție de acestea, să se stabilească momentul executării lucrărilor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU