Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Nov 2021

Cânepa, „purtătoare“ de valori identitare ale poporului român (I)

Foto: artasanatatii.ro Foto: artasanatatii.ro

Pledoarie pentru planta ponegrită pe nedrept

Dumnezeu a lăsat pe pământ plante care ne hrănesc, ne îmbracă şi ne vindecă trupul. Cânepa a însoţit omul în trecerea lui prin timp, iar virtuţile sale fantastice au fost apreciate de generaţii întregi, străbunii noştri spunând că este planta cu care îţi faci casă. Aprecierea s-a sfârşit însă în lumea modernă care a descoperit în ea o modalitate distructivă de a se rupe de realitate. Selecţionată şi ameliorată continuu, cânepa a luat forme malefice şi a început să hrănească cartelul internaţional al drogurilor. Astăzi este considerată un fel de „diavol contemporan“ cu puterea de a-ţi fura minţile. Însă nu toate soiurile de cânepă au în esenţa lor substanţe halucinogene. Cannabis sativa, varietatea Italica, cu forma Excelsior, cânepa cultivată în ţara noastră, este absolut inofensivă prin conţinutul foarte redus de THC. Aceasta a fost folosită doar pentru obţinerea de fibre şi seminţe şi n-a fost utilizată nici măcar accidental pentru prepararea de droguri, spune interlocutorul nostru dl prof. univ. Valeriu Tabără. Şi totuşi, prin confuzia generată de Legea nr. 143, promulgată în anul 2003, fără drept de apel, cânepa a fost condamnată la dispariţie şi odată cu ea au fost compromise şi tradiţii seculare ale poporului nostru.

Diferenţe între planta-drog şi cea pentru fibre

De-a lungul timpului, cânepa a fost selecţionată şi ameliorată în funcţie de condiţiile climatice.

Aceluiaşi proces, de ameliorare continuă, a fost supusă şi cânepa din care se obţin haşişul şi marijuana predominantă în Orientul Mijlociu şi America de Sud.

S-au obţinut astfel forme de cânepă care au în compoziţia lor o substanţă activă cu proprietăţi halucinogene, denumită THC. În cânepa creată pentru a alimenta filiera drogurilor, o plantă de talie mică, cu o înălţime de un metru şi jumătate, care prezintă numeroase ramificaţii, concentraţia de THC ajunge până la 20%.

Cânepa cultivată în ţara noastră, Cannabis sativa, varietatea Italica, cu forma Excelsior, este o plantă ce poate atinge şase metri înălţime şi nu prezintă ramificaţii. Nu este o plantă periculoasă pentru că are o concentraţie scăzută de THC ce se încadrează în limitele europene, de doar 0,2%. Acest lucru a fost confirmat în nenumărate rânduri de rezultatele analizelor făcute pe cânepa românească în laboratoare de profil din Viena. Patru ani consecutiv rezultatul a fost invariabil. Cannabis sativa, varietatea  Italica, cu forma Excelsior nu prezintă niciun pericol şi se poate cultiva fără restricţii deosebite. Cu o afinitate specială pentru cânepă, alături de care a crescut şi care în Apuseni era considerată „planta care te îmbrăca şi cu care îţi făceai casa“, profesorul Valeriu Tabără a cercetat evoluţia ei până în cele mai vechi timpuri ale istoriei. „Am consultat bibliografie de acum 2000 de ani. În scrierile lui Herodot apare doar o singură menţiune potrivit căreia sciţii ar fi folosit seminţe de cânepă verde Cannabis asiatica pentru a-şi induce o stare de euforie. Pentru a face inhalaţii cu vapori puneau seminţele umezite pe pietre încinse.“ Este însă singurul exemplu de acest fel pentru că, spune dl Tabără, nicăieri în cultura de specialitate din România sau Europa nu se menţionează că soiul Cannabis sativa, varietatea Italica, cu forma Excelsior, ar fi fost  cultivat pentru producerea de THC.

Un panaceu miraculos

Cânepa are calităţi fantastice şi are un spectru larg de utilizare. În literatura de specialitate sunt menţionate peste 25.000 de produse care se pot obţine din această plantă. O recunoaştere a proprietăţilor sale este faptul că în ultimii ani sămânţa de cânepă a cunoscut o importanţă deosebită graţie uleiului şi proteinei din compoziţia sa. Uleiul său are o structură extraordinară, iar raportul dintre omega 3 şi omega 6 este de 1:3. Este cel mai perfect raport dintre acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi din natură. Acest raport, cu rezultate extraordinare asupra organismului uman, îl mai găsim doar în uleiul de somon. Proteina din seminţele ei conţine peste 15 aminoacizi esenţiali, din cei 64 de aminoacizi esenţiali vieţii, care pot fi folosiţi pentru obţinerea diferitelor produse. În Austria, spre exemplu, aceşti aminoacizi puri se obţin din masă vegetală printr-o purificare în cinci trepte. Alte scrieri din literatura de specialitate care vin în sprijinul acestei plante ponegrite pe nedrept susţin că, în urmă cu peste 6.000 de ani, cânepa a fost primul produs folosit ca anestezic local. Acelaşi lucru se face acum în SUA, acolo unde în vreo 19 state cânepa a fost legalizată pentru folosirea în scopuri medicinale. De altfel, una dintre firmele din România care mai investesc în cultivarea cânepii a primit din partea SUA o comandă de 100 de tone de frunze ce urmau a fi folosite în scopuri medicinale.

Fibra de cânepă, inegalabilă în natură

Despre fibra acestei plante profesorul Tabără, „doctorul în cânepă“, spune că este aproape inegalabilă în natură. Nici măcar fibra de bumbac sau de mătase nu poate concura cu ea. Printre alte calităţi aceasta are şi avantajul de a se preta cotonizării. Aceasta înseamnă că, prin proceduri mecanice sau biologice şi mai apoi prin topitul în apă, fibra se desface în mai multe fibre elementare, egale ca dimensiuni cu fibrele de bumbac. Din ea se obţin tot felul de ţesături folosite apoi pentru confecţionarea hainelor – se spune că în fibra de cânepă corpul nu transpiră – lenjerii de pat, feţe de masă etc. În plus, acestea se spală foarte uşor. Cânepa este şi o plantă energetică de mare valoare. Un kilo­gram de cânepă – lemn plus fibră – este ca putere calorică egal cu un litru de motorină.

Pledoaria pentru cânepă continuă prin a spune că este o plantă premergătoare altor culturi foarte bună, distruge buruienile deci este benefică agriculturii ecologice. Singurele pretenţii ale sale sunt semănarea la timp şi fertilizarea uniformă. Ţara noastră dispune de condiţii excelente pentru cultivarea cânepii, lucru confirmat şi de rezultatele obţinute în cadrul celor două staţiuni de cercetare pe această plantă. În cadrul Staţiunii de Cercetare Lovrin, la soiul Silvana s-au obţinut 16 tone de masă uscată. Din nefericire, prejudiciul adus în anii de defăimare nu poate fi şters atât de repede. România are şanse de a-şi şterge păcatele faţă de această plantă, mai cu seamă în condiţiile în care cercetarea încearcă cu eforturi fantastice să menţină soiurile obţinute şi puritatea lor biologică. Interlocutorul nostru, dl Valeriu Tabără, spune că avem un potenţial incomensurabil în cultivarea cânepii şi că această plantă atât de rentabilă are puterea de a îmbogăţi economia rurală şi de a reînsufleţi tradiţii seculare. În numărul următor vom continua pledoaria pentru cânepă, avându-l din nou alături pe dl Tabără, dar şi pe un tânăr din Bistriţa Năsăud. Iosif Ciunterei este un viitor etnolog care, „văzând că ţăranul român vorbeşte cu atâta drag despre lucrul cu cânepa, dar parcă şi cu un dor nebun şi cu o dorinţă profundă de a lucra cu această plantă“, şi-a propus să lupte pentru relaxarea legii atât de restrictive privind cultivarea cânepii. Rămâne să vedem ce sorţi de izbândă a avut.

Laura ZMARANDA