Parcurile industriale, o şansă în dezvoltarea satelor

În competiţia de dezvoltare economică şi edilitară a fiecărei localităţi rurale, lansată recent în Prahova, se aliniază acum un mare număr de aşezări din judeţ, care gravitează în jurul unor parcuri industriale proprii, în care şi-au dezvoltat activitatea importanţi investitori străini. Clădite fie pe structura unor unităţi ale industriei de apărare şi/sau civile, fie pe principiul greenfield, acestea şi-au demonstrat viabilitatea prin stimularea investiţiilor directe autohtone şi străine în industrie, dar şi în servicii şi dezvoltare tehnologică.

În prezent, ne spune doamna Fabioara Ionescu, administratorul public al Prahovei, pe teritoriul judeţului sunt înregistrate 11 asemenea parcuri, amplasate pe o suprafaţă totală de circa 700 ha. Opt dintre acestea sunt administrate de către societăţi comerciale, cu capital integral public, iar alte trei, de societăţi comerciale cu capital integral privat. Prin amplasarea lor la intersecţia principalelor rute europene de transport rutier şi feroviar, Polul de creştere Ploieşti are azi un grad ridicat de atractivitate pentru investitori. Aceştia şi-au manifestat intenţia de a-şi dezvolta afacerile prin deschiderea de noi capacităţi de producţie în diverse ramuri industriale, cu domenii de activitate dintre cele mai diverse, cuprinzând peste 10.000 de angajaţi. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din lumea satului prahovean.

Un exemplu elocvent îl reprezintă parcurile industriale aflate de ceva vreme pe teritoriul comunei Ariceştii Rahtivani, localitate cu peste 8.300 de oameni şi cu 8.000 ha de teren, aflată la numai 15 km de municipiul reşedinţă de judeţ, pe DN72 – Ploieşti – Târgovişte.

Cu tenacitate şi efort

„Primii paşi i-am făcut acum câţiva ani la solicitarea sătenilor de a-şi găsi locuri de muncă. Aceştia s-au văzut în postura nefericită de a fi disponibilizaţi din unităţile industriale ale judeţului, unităţi închise una după alta. În aceste condiţii, singura speranţă rămânea punerea în valoare a terenului. În mare parte puţin roditor şi cu puţini agricultori, totul depindea de modul în care vom lucra cu acest teren. Aveam un buget local sărac, de numai zece miliarde lei vechi, suficient doar pentru ajutorul social a câtorva câteva zeci de oameni, în condiţiile în care sute de săteni îşi pierduseră locul de muncă. Utilităţi şi teren liber aveam, aşa că am pornit după investitori. Şi i-am găsit, ce-i drept, şi cu concursul activ al Consiliului judeţean. Oriunde am fost ne prezentam cu punctele noastre forte: pământ liber de sarcini, dar cu utilităţi, cu oameni calificaţi, o poziţie geografică favorabilă – la întretăierea unor importante căi feroviare şi rutiere, apropierea de Aeroportul Otopeni, dar şi de vecinătatea Autostrăzii A 3.

În consecinţă, am sugerat consiliului local introducerea a 220 ha în intravilan. Şi am reuşit. Grupul Alianso din Belgia a făcut... începutul. A cumpărat terenul de la ţărani, a ridicat mai multe construcţii şi la invitaţia lor au mai apărut şi alte firme pe care le-am primit cu aceeaşi bunăvoinţă şi interes. Este o fabrică de utilaje de irigaţii la picătură şi de dezăpezit şi o alta de utilaje petroliere.

Au mai venit apoi şi alţii care realizează utilaje de cercetare geologică, o alta de fabricat plăcuţe de frână şi de ambreiaje, iar, de curând, şi o unitate de producerea rulmenţilor grei. Într-o perspectivă apropiată, pe un câmp de aproape 100 ha se va ridica o unitate de producere a energiei electrice, cu o instalaţie de... fotovoltaice, care îşi propune şi construirea unui transformator de mare capacitate! Comuna a contribuit cu forţă  calificată de muncă: 400 de locuitori, plus alţii 1.000 de oameni din aşezările vecine.

În final, unităţile din acest parc industrial, numit acum Ploieşti West Park, se estimează că vor oferi până în 2016 peste 5.000 noi locuri de muncă“, afirmă Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahivani.

O mană cerească

Asta veţi spune. Şi aşa este. Parcul a schimbat cu totul faţa comunei, dar şi a altora din zonă. Bugetele locale au crescut vertiginos, an de an. La Ariceştii Rahtivani veniturile, din taxe şi impozite, de la 10 miliarde lei vechi au ajuns acum la peste 8 milioane lei noi, adică la aproape 2 milioane de euro, la concurenţă cu alte comune prahovene cu asemenea parcuri industriale – Brazi, Blejoi, Păuleşti.

„Ce face primarul când se vede cu bani mai mulţi?“

Este important că putem conta pe nişte venituri mari şi certe. Acum bugetul nostru este de două milioane de euro, adică de 16 ori mai mare ca acum câţiva ani, construim şi reconstruim… comuna“, mai declară primarul din Ariceştii Rahivani.

Notăm astfel din programul de dezvoltare edilitar-gospodărească: asfaltarea străzilor localităţii şi realizarea  trotuarelor în toate cele cinci sate ale comunei: Ariceşti, Nedelea, Târgşoru Nou, Buda şi Stoieneşti. Au fost modernizate toate şcolile, cele două cămine culturale, a fost organizat şi un club al seniorilor, fiindcă aici există peste 1.000 de pensionari, iar clădirea primăriei a fost extinsă.

„În această perioadă ne propunem să mai construim o sală de sport, o bază sportivă, să extindem alimentarea cu apă potabilă şi multe, multe altele, care îşi tot aşteaptă rândul de atâţia ani. Dar nu cumva să credeţi că vom scăpa de probleme. Acestea vor mai fi, cu siguranţă. Nu vom scăpa cu totul de spectrul şomajului, fiindcă mulţi localnici sunt de peste 50 de ani şi au lucrat în minerit, construcţii, în industria prelucrătoare, în cea de apărare şi nu mai pot face faţă noilor meserii care se caută acum la noi. Aceasta este o şansă pentru alţii din apropiere... Iar dacă vă spun că am angajat şi doi instructori artistici pentru două formaţii de dansuri moderne şi de jocuri populare, începând cu copiii de vârstă şcolară, veţi spune probabil că nu mai ştim ce să facem cu banii. Ba ştim foarte bine. Iată aşadar un îndemn pentru susţinerea organizării  parcurilor industriale care reprezintă o şansă unică de schimbare în bine a vieţii satelor noastre.“

Cristea BOCIOACĂ