Trichineloza este o helmintozoonoză gravă la om, produsă de un viermişor invizibil cu ochiul liber (Trichinella spiralis), care îşi desfăşoară ciclul de viaţă într-un singur organism animal sau uman, adică se localizează ca adult în intestin şi ca larvă, în musculatura striată a aceluiași individ.
Trichinella spiralis infestează omul, diferite animale domestice (porcul, câinele pisica, calul, nutria) sau sălbatice (mistreţul, ursul, lupul, vulpea, jderul, dihorul) şi, mai ales, şobolanii şi şoarecii care întreţin parazitoza în condiţii naturale. În România au fost identificate până în prezent 19 specii de mamifere cu trichineloză şi o pasăre – cioara de semănătură.
Epidemiologie
Trichineloza este o zoonoză (adică se transmite de la animal la om) răspândită pe toate continentele datorită atât receptivităţii animalelor la diferitele specii de Trichinella, dar şi marii puteri de adaptabilitate a parazitului.
Contaminarea pentru toate speciile de animale se face prin consumul cărnii infestate cu larve de Trichinella spiralis. Parazitul difuzează de la o specie la alta, ca urmare a relaţiilor trofice dintre acestea, rezultând un lanţ al infestaţiilor fără sfârşit.
Pentru om, în ţara noastră sursa de contaminare cea mai frecventă este carnea de porc, precum şi cea de vânat (mistreţ, urs) infestată.
Porcul se poate infesta, în principal, prin consumul şobolanilor şi şoarecilor vii sau morţi, dar şi prin consumul accidental al cadavrelor unor animale din gospodării (câini, pisici) sau sălbatice, precum şi al resturilor de carne crudă, infestată. Unele lucrări de parazitologie semnalează faptul că infestarea se poate face şi prin consumul unor gândaci sau insecte necrofage care pot conţine larve de Trichinella.
Şobolanii trăind în colonii se infestează mâncându-se unul pe altul sau prin consumul de alte cadavre şi astfel boala se difuzează în scurt timp, trecând la porc, om, câine, pisică și şoarece.
Câinii şi pisicile se pot infesta cu resturile de carne de la porcii infestaţi din gospodării, cu resturi de cadavre din gunoaie sau vânând şobolani şi şoareci infestaţi.
Evoluţia trichinelelor la porc se aseamănă – cu mici diferenţe – cu aceea de la om. Astfel, în urma ingerării de carne infestată, sub acţiunea sucului gastric, aceasta este digerată şi se elibereză larvele care trec în intestine, unde în două zile devin adulţi – masculi şi femele – care se împerechează. Femelele depun apoi circa 10.000 de larve fiecare, care după circa 7 zile migrează din intestin, prin intermediul circulaţiei, în diferite organe: ficat, pulmon, cord, splină, creier, afectând grav integritatea lor. În final, acestea se localizează în musculatura striată, unde se spiralează după 21 de zile de la infestare şi astfel carnea devine infestantă pentru alte animale. După 3-4 săptămâni, larva spiralată se încapsulează şi formează chistul trichinelic care, după 5-6 luni, începe să se calcifice, larva rămânând viabilă.
Aspectele clinice
La porc aspectele clinice lipsesc, astfel că nu se poate deosebi un porc infestat de unul sănătos decât prin control trichineloscopic.
La om aspectele clinice şi modificările patologice sunt cu atât mai grave cu cât bolnavul a ingerat un număr mai mare de larve odată cu carnea sau preparatele de carne. Primele semne pot să apară din prima săptămână de la ingerarea cărnii infestate şi constau în febră (40-41°C), diaree apoasă, uneori cu sânge, greţuri, vărsături și dureri abdominale. Mai târziu apar edeme ale capului (boala capetelor mari) și membrelor, erupţii cutanate, dureri musculare și tulburări cardiace şi respiratorii. În cazuri grave, bolnavul sfârşeşte prin moarte.
Diagnosticul la animale se face numai prin control trichineloscopic, prezentând medicului veterinar probe de carne din pilierii diafragmatici, diafragmă, mușchii intercostali etc.
Prevenirea trichinelozei
Aceasta constă în prevenirea infestării animalelor din gospodărie prin deratizări permanente cu RATIKILL D, RATITOX F, RODEXIT B sau BRODITOP, urmate de strângerea şi incinerarea cadavrelor de şobolani. De asemenea, se fac dezinsecţii cu ROMPARASECT 5% și deparazitarea tuturor animalelor din gospodărie, acţiune prin care se reduc sursele de infestare ale omului nu numai cu trichinela, dar şi cu alţi paraziţi. Deparazitarea internă se poate realiza la porci cu ROMOXIBENDAZOL și ROMIVERMECTIN, iar la câine și pisică cu TOTAL, PARACAN sau ROMBENDAZOL SUPER.
Prevenirea infestării omului care se face prin controlul sanitar-veterinar al cărnii (control trichineloscopic). Trebuie menţionat că, prin acest control, se pot descoperi şi alți paraziţi cu implicaţii în sănătatea omului.
Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company SA
Articole recente - Lumea Satului
- Inovație prin însămânțare
- Agricultura, vinovatul de serviciu
- Pentru Darius, agricultura este o artă...
- Noile Tehnici Genomice (NTG), abordarea Comisiei Europene
- Mănăstirea Bogdana, inima ce bate pentru voievozii Moldovei
- Tradiția cu ciopoare prin ochii unei tinere ciobănițe din județul Hunedoara
- Proiect de act normativ pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și avicol
- Proiect de act normativ pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bivolițelor
- APIA aduce clarificări importante cu privire la stadiul controlului clasic pe teren - Campania 2023
- A fost prelungită perioada de aplicare a prevederilor privind instituirea unei scheme de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură