ipso martie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 Mar 2021

La Întorsura Buzăului, fermele de vaci de lapte sunt în impas

Activitatea în sectorul zootehnic a devenit tot mai dificilă pe parcursul ultimilor ani, iar acest lucru îi determină pe tot mai mulţi fermieri să îşi schimbe domeniul de activitate. Nu aceeaşi decizie a luat şi Vlad Constantin, un fermier din judeţul Covasna care, chiar şi în condiţii vitrege, creşte în continuare vaci de lapte.

Ambiţii măreţe, condiţii vitrege

De meserie tehnician veterinar, Titi Vlad, după cum îl ştiu cei din branşă, este un fermier din comuna Floroaia care creşte vaci de lapte „de când se ştie“, însă la începutul anilor 2000 s-a decis că ar fi momentul în care să facă acest lucru la o scară mai mare, şi asta în speranţa unei reuşite mai mari faţă de cea a bunicului sau a tatălui său, ambii crescători de vaci de lapte. „De mic copil am crescut vaci de lapte şi mi-a plăcut acest lucru mai ales că era o activitate pe care a desfăşurat-o şi tatăl, și bunicul meu. În 2000 aveam 7 vaci cu lapte, iar în acest moment am 47 de capete, dintre care 18 vaci cu lapte, 15 tineret: 10 juninci gestante şi 5 care au peste un an, 10 exemplare bovin femelă de înlocuire şi 4 tăuraşi de reproducţie. Fac din plăcere această meserie și vreau să continui până la adânci bătrâneți, dar tare lipsesc condiţiile în zona noastră“, susţine Vlad Constantin.

Întorsura Buzăului este cunoscută ca fiind o zonă vitregă multor activităţi agricole, numeroşi fermieri renunţând să îşi mai desfăşoare activitatea aici, iar cei rămaşi nu încetează să caute soluţii pentru a-şi menţine afacerea pe linia de plutire. „Furajarea în această zonă este extrem de dificil de realizat. Suntem într-o zonă de munte unde temperaturile îngreunează activitatea şi asta mai ales pe timp de iarnă, când se înregistrează frecvent -20°C. Sunt perioade chiar și de 2 săptămâni în care temperatura se menține sub -30°C, atunci animalelor trebuie să le asigur furaje de calitate superioară. De asemenea, fărâmiţarea terenurilor ne îngreunează munca. Eu, ca să dau exemplul personal, lucrez în arendă aproximativ 14 ha care sunt fărâmițate în aproximativ 60 de parcele, iar cea mai mare se întinde pe 85 de ari. Noi, cei din zonă care activăm în sectorul zootehnic, cumpărăm toate cerealele, chiar şi paiele pe care le punem așternut. Am primit sfaturi să mă mut din zonă dacă vreau să mă ocup de această activitate în continuare, eu m-am încăpățânat cu speranţa că statul va oferi sprijin financiar pentru astfel de zone“, a continuat fermierul.

După 15 ani de activitate mai intensă, fermierul are în acest moment animale cu certificate de origine cu care participă la târgurile şi expoziţiile de specialitate şi asta datorită unei pieţe de desfacere nu tocmai mulţumitoare. Preţul scăzut al laptelui l-a determinat să caute soluţii pentru a se putea menţine, a cumpărat chiar şi un dozator de lapte, însă nici aici investiţia nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. Cu ajutorul dozatorului comercializează între 40 și 70 de litri/zi, insuficient pentru o producție care ajunge la cel puțin 200 de litri/zi. Şi totuşi marfa trebuie comercializată! „Văzând mersul pieţei am început să fac brânză și produse tradiționale, efectiv tradiționale. Încerc să menţin ferma prin vânzarea acestor produse. Clienții mei sunt locuitorii din satele învecinate care mă cunosc, știu că sunt serios și au încredere să cumpere de la mine, altfel...“, nu îşi termină fraza parcă de teama recunoaşterii unui eventual crud adevăr.

Activitatea într-o astfel de fermă presupune muncă multă, iar fermierul are parte de două ajutoare de nădejde, cu toate că şi-ar fi dorit ca ajutorul să vină din partea copiilor săi: „Am 2 angajați, de bună credință, care iubesc animalele. Însă am şi o mare durere deoarece ambii feciori, unul de 26 şi celălalt de 32 de ani, sunt specialiști în agricultură, dar nu lucrează în domeniu. Unul este inginer agromontan, iar celălalt este inginer în economia agricolă şi, văzând că lucru­rile merg atât de greu, mai mult, avându-mă și pe mine ca exemplu și constatând că nu am resursele necesare pentru a-mi susține activitatea aşa cum mi-aş fi dorit, au ales să facă altceva pentru a se putea descurca mai bine, iar acum unul este pompier în cadru ISU, iar celălalt lucrează în comerț.“

Totuşi, ar fi soluţii?

Căutând soluţii pentru o mai bună activitate, Vlad Constantin a devenit şi preşedinte de asociaţie. În 2000, împreună cu alţi fermieri din zonă, a fondat Asociația Crescătorilor de Bovine și Producătorilor de Lapte Floroaia Mare din Întorsura Buzăului, se implică şi în activităţile de la nivel judeţean, doar-doar o fi mai bine. Încă speră şi oferă şi o soluţie pentru ca viitorul fermelor de vaci de lapte să nu fie o incertitudine: „Pentru zona mea, cooperativa este singura formulă prin care am putea ieși din aceste necazuri. Crescătorii de animale trebuie să înțeleagă ce înseamnă acest lucru, concret. Este foarte greu să motivezi oamenii din Întorsura Buzăului, unde nu a existat niciodată CAP, să se asocieze. Soluția este asocierea, asta am susținut demult, oamenii trebuie să înțeleagă că această cooperativă nu se înfiinţează pentru a li se fura, ci pentru a li se da“, conchide Titi Vlad.

Loredana Larissa SOFRON

Articole recente - Lumea Satului