Se pare că străinii, oricare ar fi ei – firme, ONG-uri sau persoane private au făcut o pasiune aproape inexplicabilă pentru pădurile româneşti. Iar explicaţia „inexplicabilului“ ar fi că, după cum spune un raport al unui ONG european, „în România se găsesc ultimele colţuri de natură virgină din Europa.“ De ce a „renunţat“ Europa la păduri? De fapt, nu a renunţat nimeni la păduri, ci le-au tăiat pur şi simplu pentru bani, pentru profit. Iar asta a însemnat şi dispariţia florei, dar mai ales a faunei. Dar nu-i nimic, după ce s-au învăţat minte, acum vin europenii la noi să ne explice cum e cu protecţia pădurilor şi cum poate fi exploatată eficient... Oare?

Charles pune piciorul în prag

Se ştie că, imediat după 1989, pădurile României au trezit interesul unor companii multinaţionale de exploatare forestieră care au reuşit să cumpere zeci şi sute de mii de hectare de codru promiţând investiţii masive, dar şi locuri de muncă. Parţial asta s-a şi întâmplat, numai că unele companii (străine sau nu) au fost implicate, în ultimii 20 de ani, în tăierile ilegale a aproximativ 366.000 ha de pădure. Pentru a stopa fenomenul, o fundaţie patronată de Prinţul Charles al Marii Britanii vrea să cumpere aproximativ 100.000 ha de pădure în România pentru a salva habitatul şi a crea una dintre cele mai mari rezervaţii naturale din Europa, informează cotidianul scoţian The Scotsman. Potrivit jurnaliştilor scoţieni, investiţia va fi făcută 100% cu bani din străinătate. Concret, este vorba de Fundaţia Conservation Carpathia (FCC), o organizaţie nonguvernamentală patronată de prinţul Charles al Marii Britanii, care vrea să cumpere aproximativ 100.000 ha de pădure în România, cu scopul de a o proteja de tăierile masive şi exploatarea forestieră, scrie publicaţia scotsman.com. Cu bani din donaţii, FCC vrea să pună bazele uneia dintre cele mai mari rezervaţii naturale, „un rai al urşilor şi lupilor“. „Zona Carpaţilor româneşti este printre cele mai sălbatice din Europa. Acolo trăiesc carnivore mari şi biodiversitatea este grozavă. Toate acestea sunt acum ameninţate de defrişări şi exploatare, astfel că încercăm să le protejăm pentru generaţiile următoare“, a declarat pentru The Scotsman Christoph Promberger, director executiv FCC.

Miză importantă

Potrivit The Scotsman, miza acestei acţiuni a fundaţiei este cu atât mai importantă cu cât în pădurile din Carpaţi trăieşte mai bine de jumătate din populaţia de lupi şi lincşi din Europa, dar şi majoritatea urşilor bruni de pe continent. Flora şi fauna sunt la fel de variate.

„Este dificil să cumpărăm pădure în România pe de o parte pentru că ne ia foarte mult timp să îi găsim pe proprietari şi, pe de altă parte, pentru că este greu să cumpărăm de la ei sau de la asociaţiile de proprietari. Dar fundaţia a reuşit să se alăture uneia dintre cele mai importante asociaţii de proprietari de pădure şi este posibil să putem adăuga alte 5.300 ha. FCC are, totodată, posibilitatea de a cumpăra câteva proprietăţi mari în Carpaţii de Est“, se arată într-un raport al fundaţiei. Trebuie spus că FCC s-a implicat deja în procesul de salvare a pădurilor încă din 2013, când a început o amplă campanie de eradicare a tăierilor ilegale. Mai mult, fundaţia a achiziţionat deja în jur de 16.000 ha de pădure pentru a le proteja, procesul fiind în desfăşurare. După finalizarea procesului de achiziţii, care poate dura între 10 şi 20 de ani, fundaţia va transforma întreaga zonă într-un parc naţional care va fi donat statului, potrivit FCC.

În momentul de faţă, compania care exploatează cea mai mare suprafaţă de teren din România este IKEA, retailerul suedez de mobilă care a achiziţionat recent 33.600 de ha de pădure de la o firmă suedeză, Greengold, condusă de foştii parteneri ai universităţii americane Harvard în România. Pădurea celor de la IKEA este situată în judeţele Prahova, Buzău, Vrancea, Botoşani şi Bihor.

IKEA devine cel mai mare proprietar de păduri

Ikea a cumpărat în România 33.600 ha de pădure de la o companie privată, în judeţele Prahova, Buzău, Vrancea, Botoşani şi Bihor. De consemnat că aceasta este prima achiziţie de acest fel efectuată la nivel mondial de grupul suedez specializat în retailul de mobilă şi decoraţiuni. În fapt, cele 33.600 ha de pădure au fost achiziţionate de la o firmă suedeză, Greengold, condusă de foştii parteneri ai universităţii americane Harvard în România. Prin această achiziţie grupul suedez devine cel mai mare proprietar de păduri din România.

Astfel, România devine prima ţară în care Ikea Group îşi va coordona singură activitatea de administrare a pădurilor aflate în proprietate, prin intermediul unei companii româneşti, IRI (IKEA Resource Independence, n.r.) Investments SRL, parte din Ikea Group. „Ikea Group a decis să investească în operaţiuni forestiere. Această decizie ne facilitează accesul la materie primă lemnoasă administrată sustenabil (...). Investiţia în păduri este şi o modalitate de a ne diversifica activele. Prin această achiziţie, România devine prima ţară în care Ikea Group îşi va administra propriile operaţiuni forestiere şi ne-am propus să fim un exemplu de management sustenabil al pădurilor“, a declarat Frederik de Jong, preşedintele Consiliului de Administraţie al IRI Investments SRL. Totodată, de Jong a arătat că abordarea Ikea în privinţa administrării pădurilor depăşeşte nevoile imediate ale business-ului pentru a ajuta la schimbarea modului în care pădurile sunt administrate pe termen lung. „În acest moment, eforturile noastre se concentrează pe a ne asigura că toţi paşii necesari sunt făcuţi pentru a administra pădurile în mod responsabil şi pentru a adera la cele mai înalte standarde de management forestier“, a mai declarat presei Frederik de Jong. Grupul ajunge să deţină astfel în România - în premieră mondială - atât resurse de lemn, cât şi o relaţie directă de producţie cu furnizorii locali de mobilă, respectiv produse finite în magazine.

Bani pentru pădurea pe care nu o poţi tăia

Un proiect de hotărâre de Guvern prevede compensaţii de până la 500 de euro/ha pe an pentru proprietarii de păduri cu funcţie de protecţie sau din arii protejate pentru masa lemnoasă pe care aceştia nu o pot recolta. Proiectul este pus în dezbatere de Ministerul Mediului. Proiectul de HG vizează instituirea schemei de ajutor de stat pentru acordarea de compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000. Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt proprietarii de păduri şi asociaţiile de proprietari de păduri pe ale căror terenuri forestiere există restricţii de mediu aplicabile activităţilor forestiere, care sunt stabilite prin amenajamentele silvice. Ajutorul de stat se acordă în cuantumuri maxime de 500 de euro/ha şi pe an în perioada iniţială care nu depăşeşte cinci ani şi de maximum 200 de euro/ha şi pe an în perioada ulterioară, se arată în proiect.

Bogdan Panţuru