GAL-ul a adus asfaltul în şapte comune

În anul 2011 Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Asociaţia Târnava Mică – Bălăuşeri – Sărăţeni“ din judeţul Mureş primea din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale autorizaţia pentru implementarea Planului Local de Dezvoltare a şapte comune (Bălăuşeri, Fântânele, Veţca, Neaua, Ghindari, Chibed, Sărăţeni) şi două oraşe (Sângeorgiu de Pădure şi Sovata).

Înfiinţarea acestei entităţi a însemnat o şansă pentru modernizarea teritoriilor cuprinse în GAL, care până atunci nu erau băgate în seamă de autorităţi. Cu uşile larg deschise spre toţi cei care le-au înţeles mesajul şi dorinţa de a contribui la dezvoltarea reală a zonei, Asociaţia Târnava Mică – Bălăuşeri – Sărăţeni a reuşit în perioada 2012-2015 să cheltuiască în proporţie de 99% cele peste 2,8 milioane de euro destinate proiectelor ce aveau ca scop modernizarea şi susţinerea microregiunii. „Comunele din zona noastră au pornit cu un handicap enorm faţă de celelalte zone din ţară. Vă dau un exemplu: la noi nicio comună nu a avut acces la alte fonduri, adică, şi dacă s-au depus proiecte pentru infrastructură, nu s-au câştigat. Nu ştim din ce motive şi astfel nicio comună nu a avut o stradă asfaltată, cum sunt de altfel multe comune din ţară. Este o realizare enormă pentru că s-au asfaltat străzile, s-au reabilitat şi dotat căminele culturale“, declară Emma Borbely, managerul GAL-ului.

Din cele 59 de proiecte depuse în cadrul Programului Leader, doar 33 au fost eligibile, cele mai multe fiind depuse pe Măsura 322 – Dezvoltarea Satelor. Explicaţia o dă tot managerul GAL-ului: „S-ar fi putut accesa mai multe proiecte. Cauzele insuccesului sunt obiective, dar şi subiective. Unul dintre impedimente este că oamenii încă nu au învăţat acel comportament pe care îl prescrie UE. Problema este că sunt foarte puţini oameni care respectă cerinţele, dar, din fericire, avem şi exemple de bune practici.“

Banii care au ajuns în teritoriu au fost cheltuiţi în principal de primării în folosul comunităţilor. „Cele mai mari sume au mers către administraţiile publice locale, ceea ce este un lucru bun, pentru că proiectele au fost în beneficiul tuturor, s-au asfaltat străzi, s-a construit un teren de sport, s-au renovat clădirile căminelor culturale. Avem în regiune şi 3 proiecte deosebite, a căror valoare creşte prin faptul că sunt păstrate şi promovate tradiţiile locale. Au fost cumpărate costume populare pentru ansamblurile folclorice, lucruri care până la acest moment nu s-au putut face. Confecţionarea portului tradiţional secuiesc a costat destul de mult, dar ne bucurăm că am putut finanţa acest lucru prin intermediul acestor proiecte.

Nici cei din mediul privat nu au lăsat să treacă pe lângă ei fondurile europene. Aceştia au investit în proiecte pentru activităţi de timp liber şi turism sau în agricultură. „Pe Măsura 141 am avut 10 proiecte, pentru ferme de semisubzistenţă care şi-au ridicat nivelul de performanţă prin achiziţionarea de utilaje, de animale de rasă. Apoi am avut pe Măsura 312 antreprenori care şi-au cumpărat tot utilaje. În felul acesta, spre exemplu, o firmă şi-a ridicat procentul de profit cu 35 %“, explică Emma Borbely.

Georgy Borbely este tânărul care a reuşit această performanţă prin achiziţionarea unui tractor cu care astăzi prestează servicii atât primăriilor, cât şi beneficiarilor privaţi. „Tractorul a costat 70.000 euro, din care eu am plătit 21.000 euro, restul venind din fonduri europene, dar drumul acesta de obţinere a banilor a fost foarte lung. Când am început proiectul în august 2013 nu am crezut că va dura 1 an până să primesc utilajul“, spune tânărul.

Despre noul exerciţiu financiar 2014-2020 se spune că dă mai multă libertate antreprenorilor, „totul este ca procedura să rămână bătută în cuie şi să nu se mai modifice nimic în timpul jocului“, precizează Emma Borbely.

Patricia Alexandra Pop