Adama 04 mai 2020
update 3 Jul 2020

Săruleşti, comuna cu o avere piscicolă de invidiat

Situată în nord-vestul judeţului Călăraşi, la 58 km de Bucureşti şi la distanţă egală de Fundulea şi Lehliu, comuna Săruleşti este supranumită azi Mecca pescarilor de crap. Lacul Săruleşti şi iazurile din amenajarea Mostiştea reprezintă, din perspectiva dezvoltării viitoare, poate cea mai importantă resursă a comunităţii, alături, evident, de solul roditor al Bărăganului de Sud. Localitatea se întinde pe 73,86 kmp, are 7 sate (Săruleşti-Gară, sat reşedinţă, Săruleşti, Sănduliţa, Măgureni, Polceşti, Solacolu şi Sătucu) şi o populaţie de 3.174 de locuitori.

Prima atestare documentară a comunei este plasată în anul 1606. Sfârşitul secolului al XIX-lea consemnează existenţa aşezării Pârlita-Săruleşti, cu satele Manciu şi Sulimanu. După mai multe reforme, cu schimbări de graniţe, număr şi denumiri de sate şi unităţi administrative, localitatea trece în anul 1981 din Ilfov în nou-înfiinţatul judeţ Călăraşi. Este interesant să amintim că numele se leagă de drumul de odinioară al negustorilor de sare, iar în anul 1964, din considerente de rezonanţă nepotrivită, satul Pârlita a fost rebotezat Măgureni, Manciu a devenit Sătucu, iar Sulimanu se transformă tot în Săruleşti.

Infrastructura de transport şi utilităţi

Comuna este traversată de Autostrada Soarelui, care nu are însă nicio ieşire, şi de calea ferată Bucureşti – Constanţa, cu staţie la Săruleşti. Artera rutieră cea mai importantă este drumul judeţean DJ 303, cu trecere prin satele Săruleşti, Sănduliţa şi Săruleşti Gară şi conec­tare, la nord, în DN 3 Bucureşti – Călăraşi – Constanţa, iar la sud, în DN 31 Călăraşi – Olteniţa. În interior, reţeaua de drumuri de interes local depăşeşte 40 km, cele mai multe căi de acces fiind doar pietruite.

Cele mai îndepărtate sate de centrul administrativ sunt Solacolu şi Sătucu (aproximativ 15 km) şi Poloceşti (6 m). Comuna nu dispune de sistem de alimentare cu gaze, iar apa în sistem centralizat a fost introdusă doar parţial.

Agricultură, turism de agrement şi pescuit sportiv

Câmpia Mostiştei, subdiviziune a Câmpiei Bărăganului de Sud, pe care sunt amplasate cele şapte sate, asigură poate cea mai de impact resursă pentru locuitori, solul extrem de fertil. Aşadar, agricultura este activitatea de bază în comună şi ea se practică pe aproape 6.000 ha, preponderente fiind culturile de porumb, grâu şi floarea-soarelui. Ca unităţi agricole, s-au consolidat în ultimii ani 6-7 ferme vegetale şi, neaşteptat, la Săruleşti-Gară există o crescătorie de fazani. Patrimoniul public şi privat al statului (Primăria şi Romsilva) este alcătuit şi dintr-o suprafaţă forestieră de 77 ha (inclusiv vestita Pădure a Măcelarului). De departe însă Lacul Săruleşti şi bălţile ori iazurile amenajate pe râul Mostiştea sunt cea mai de preţ avere a comunei, cea care ar putea oferi o altă perspectivă de dezvoltare. Apărut dintr-o eroare hidrotehnică, Lacul Săruleşti, care înglobează şi nişte foste amenajări piscicole, a devenit până la urmă punctul de atracţie şi de întâlnire a pescarilor de crap din toată Europa. Şi nu numai. Aici s-au organizat „Cupa naţiunilor“ şi „Cupa mondială la crap“, cu participanţi din 20 de ţări, şi tot aici au fost stabilite câteva recorduri mondiale, cu capturi omologate de 37,3 kg. Nimic nu face localităţii o publicitate mai bună decât pasiunea comună pentru pescuit a sportivilor şi profesioniştilor din toată lumea. Trebuie doar speculată această oportunitate. În afară de crap, aici mai cresc bibanul, şalăul, ştiuca, somnul, plătica, babuşca şi carasul. Luciul de apă este gestionat de întreprinzători privaţi. Probabil că la aceştia ar sta secretul unui mai clar progres al turismului de agrement şi de pescuit.

Educaţie în 4 şcoli şi 4 grădiniţe

La Săruleşti-Gară a funcţionat până prin anii ’90 un liceu agroindustrial. Astăzi, clădirea respectivă s-a transformat în şcoală cu clase pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, unde studiază 346 de elevi şi 135 de preşcolari. Şi tot la Săruleşti-Gară a fost construită o grădiniţă pentru 70 de copii. În alte două sate, respectiv Sănduliţa şi Săruleşti-Sat (aşa este denumit cel mai des, spre a se face deosebirea de Săruleşti-Gară), există grădiniţe cu program normal şi şcoli cu clasele I-IV, pentru 125 de copii. La Solacolu funcţionează câteva clase primare, pentru 16 elevi. Fără şcoli şi grădiniţe sunt satele Măgureni, Poloceşti şi Sătucu, elevii de aici fiind transportaţi cu microbuzele speciale la cea mai apropiată unitate de învăţământ. Vorbind despre clădiri cu simboluri istorice şi de arhitectură, putem consemna ruinele bisericii din satul Măgureni şi clădirea monument istoric cu rol de sediu al administraţiei locale, ce a aparţinut compozitorului Mihail Andricu (1894-1974), unul dintre ctitorii muzicii simfonice de cameră din România. Printre personalităţile care s-au născut pe teritoriul comunei se numără etnomuzicologul Alexandru Brăiloiu şi poeta Magdalena Brăiloiu.

Care sunt planurile primarului pentru comuna pe care o conduce

La ultima noastră vizită în localitatea de pe Valea Mostiştei am stat de vorbă cu primarul Călin Petre Alexandru, aflat la primul mandat. Acesta ne-a împărtăşit din experienţa sa de trei ani în fruntea administraţiei. Prima dată a renovat şi modernizat sediul Primăriei Săruleşti: „Cădirea este un fost conac boieresc, edificat prin anul 1890. Construcţia a fost preluată de comunişti, retrocedată moştenitorilor compozitorului Andricu şi cumpărată de primărie în 2002. Acest lung pelerinaj nu i-a făcut bine; imobilul arăta foarte rău. Noi am făcut consolidări, am amenajat şi modernizat interiorul şi exteriorul, am înlocuit acoperişul, păstrând în întregime elementele de arhitectură iniţiale. Totul ne-a costat în jur de 300.000 lei.“ Primăria a continuat programul de modernizare a unităţilor de învăţământ, dar important este că localitatea a reuşit să obţină de la Guvernul României două microbuze şcolare pentru transportul elevilor. Pentru infrastructura rutieră, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală desfăşurat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a fost obţinută suma de 10 milioane de lei: „Avem un proiect pentru asfaltarea a 8,5 km de drumuri şi până acum am realizat lucrarea pe mai bine de 4 km în satul Săruleşti-Gară. Aceasta ar fi investiţia de suflet pe care sper să o şi închei până la sfârşitul mandatului.“ Prin GAL „Valea Mostiştei“, administraţia a achiziţionat un buldoexcavator, iar un alt proiect urmează să definitiveze un drum de exploataţie agricolă între Săruleşti-Sat şi Săruleşti-Gară, pentru a evita circulaţia utilajelor pe şoseaua principală, dar şi pentru a scurta distanţa între sate, altfel cu ocolire de 10 km. Pentru următorii ani, printre programele de dezvoltare locală figurează investiţii precum introducerea gazului metan, pietruirea a 3 km de drum, asfaltarea a încă 4,5 km de şosea şi extinderea alimentării cu apă. În opinia primarului, cea mai mare dificultate a comunităţii o reprezintă lipsa locurilor de muncă, aspect asupra căruia îşi propune să se concentreze în perioada imediată.

Maria Bogdan