Casa cu cerdac, un loc tihnit, plin de farmec

Încărcătura istorică a Sighişoarei, atmosfera medievală, străzile cu clădiri colorate, ce păstrează arhitectura săsească şi legendele acestor meleaguri transilvănene, au atras întotdeauna numeroşi turişti din toate colţurile lumii. Străinii, mai ales, preţuiesc farmecul acestui oraş – muzeu, unic în Europa centrală şi de sud-est, doar noi, cei care l-am primit moştenire, încă mai avem de învăţat să-l preţuim la justa valoare. Dar la magia acestor locuri contribuie negreşit şi noile construcţii, pensiuni, magazine sau terase care îşi deschid larg porţile pentru cei dornici să descopere atracţiile zonei.

„Dracula Parc“ – o fantomă, „Casa cu cerdac“ – o certitudine

O incursiune prin judeţul Mureş ne-a determinat şi pe noi, echipa Lumea Satului, să zăbovim câteva zile prin Sighişoara. Aici am găsit Casa cu cerdac, pensiunea familiei Bertuş, Ana şi Ghiţă, care, prin amabilitatea şi ospitalitatea lor, au transformat ideea impersonală de „cazare“ într-o reţetă de succes care ar putea fi un exemplu pentru toţi cei care lucrează în domeniul turistic. În primul rând stilul arhitectonic ales, o îmbinare a elementelor săseşti cu cele tradiţional româneşti oferite de grinzile masive din lemn, care domină casa şi terasa, ca şi nota personală cu iz iberic îmbie la şedere. Muşcatele şi petuniile care pendulează agăţate de grinzile cerdacului parcă zâmbesc nou-veniţilor. Am păşit dincolo de poarta masivă din lemn şi am aflat povestea celor doi antreprenori care au avut curajul să investească în turism pe vremea când pe toate televiziunile vuia vestea lansării proiectului Dracula Parc. „Istoria acestei case începe în anul 2000, când ne-am gândit să cumpărăm această construcţie, pentru că atunci urma să se lanseze proiectul Dracula Parc. Din păcate, proiectul a dispărut, dar noi am rămas cu investiţia. Nu am apelat la fonduri europene sau credite, totul a fost făcut din bani proprii, pentru că împreună cu soţia am lucrat mulţi ani în Spania, eu 9 ani, soţia 5 ani şi toţi banii pe care i-am agonisit din munca noastră acolo i-am adus în ţară şi ne-am gândit să investim în turism, pentru că alte oportunităţi nu vedeam aici“, îşi aminteşte Ghiţă Bertuş. Pe lângă banii investiţi, cei doi soţi au contribuit cu munca fizică la fiecare etapă a procesului de renovare şi modernizare a casei. „Pe locul unde acum este terasa era un deal pe care l-am săpat cu mâna mea. Cât muncitorii duceau pământul cu remorca, eu săpam şi le pregăteam o altă tranşă ca să încarce. Am muncit cot la cot cu muncitorii“, spune Ana Bertuş.

Dar totul a fost cu folos pentru că astăzi pensiunea „Casa cu cerdac“ poate găzdui în cele 6 camere cu pat dublu şi baie proprie 15 oaspeţi. Iar din primăvara anului 2014 numeroase familii de turişti veniţi din România, dar şi din Franţa, Italia, Germania şi-au petrecut nopţile aici. După toată truda depusă la amenajarea casei, acum familia Bertuş savurează cu încântare momentele când turiştii le mulţumesc pentru găzduire şi le apreciază efortul. „Mulţumirea noastră este mare mai ales când vedem că oamenii se simt bine. Străinii sunt încântaţi de acest loc, pentru că noi am conceput altfel pensiunea. Am păstrat design-ul rustic în mediul urban. Turiştii au tot confortul într-o atmosferă caldă şi prietenească“, după cum afirmă Ghiţă Bertuş.

Şi, culmea, la amenajarea casei nu a fost mâna vreunui arhitect, ci doar imaginaţia şi bunul gust al proprietarilor. „Am văzut multe locuri frumoase în străinătate şi am avut de unde să mă inspir. Am trăit ani de zile într-o zonă superbă din Spania, cu construcţii rustice şi am zis să împletim elementele de construcţie din Spania cu cele româneşti. Poarta de la intrare este de inspiraţie spaniolă, este proiectul unei porţi ce aparţine unui hotel din Toledo“, justifică Ghiţă Bertuş prezenţa accentelor spaniole.

Deşi curtea interioară este mică, creând un spaţiu intim terasei acoperite de la etaj, „Casa cu cerdac“ dispune de o mică zonă de relaxare în aer liber amplasată, ca o surpriză, în spatele casei, nelăsând să se întrevadă posibilitatea de a face un grătar, de a sta la plajă sau chiar de a lua masa într-un foişor, realizat de mâinile dibace ale unei echipe din Joseni, Harghita. „Aici se află un deal destul de abrupt, dar care a fost îmblânzit prin terasări şi trepte care duc la foişor. Este zona de recreere, unde se poate sta la aer, se poate face un grătar, de unde se poate admira un peisaj superb, cu dealuri, case şi drumuri care la apusul soarelui capătă o lumină aparte“, explică gazdele. Tot pentru a întregi paleta de posibilităţi de petrecere a timpului liber, dl Ghiţă are de gând ca în viitor să construiască un grătar din cărămidă pentru a da o notă mai atractivă locului, să aducă şezlonguri pentru cei care vor să facă plajă şi chiar să construiască un ciubăr mare din lemn, un fel de baie finlandeză cu sobă încastrată, unde turiştii să se poată îmbăia câte 5-6 după o zi de plimbare.

Aşadar, dacă vă doriţi să exploraţi cetatea medievală sau pur şi simplu vreţi să participaţi la renumitul festival de artă medievală care are loc în fiecare an pe data de 25 iulie, treceţi pe lista destinaţiilor de vacanţă Sighişoara şi nu uitaţi că la numărul 128, pe strada Ilarie Chendi, vă aşteaptă oameni deosebiţi dispuşi să vă primească cu drag la „Casa cu cerdac“.

Patricia Alexandra Pop