Lumea satului 750x100

update 29 Oct 2020

Taxa pe valoarea adăugată, contestată de cinci state membre UE

Potrivit unui comunicat oficial, preluat de Agerpres, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria solicită Comisiei Europene să modifice actualul sistem al TVA. România şi Polonia, deşi invitate, nu au participat la discuţii, iar Germania a participat în calitate de observator.

Ministrul austriac de Finanţe, Hans Juerg Schelling, a apreciat că sistemul TVA este „ineficient şi trebuie schimbat“. De altfel, în Raportul CE din 26 februarie a.c., se remarcă: „Plata TVA rămâne îngrijorătoare, iar politica fiscală este lipsită de continuitate, predictibilitate şi planificare strategică“, iar comisarul european Algirdes Semeta a afirmat: „Statele nu îşi pot permite să piardă venituri (177 mild. euro) de o asemenea amploare. Comisia se concentrează pe reformarea fundamentală a sistemului fiscal pentru a-l face mai eficient şi mai greu de fraudat.“

La rândul său, ministrul ceh de Finanţe, Andrej Babis, consideră că frauda pe TVA aduce statelor membre UE pierderi anuale de aproximativ 50 de mld euro, iar Austria susţine că UE ar trebui să lase ţările membre să adopte un sistem de tip „taxare inversă“ în cadrul căruia companiile care cumpără şi nu cele care vând bunuri sunt responsabile pentru TVA, solicitări refuzate de Bruxelles.

1. Ce spun calculele noastre

Recuperarea golului estimat pentru 2016, în sumă de 5,17 mild. lei, (18,6 mild. lei până în 2018), presupune o creştere a vânzărilor mărfurilor alimentare fiscalizate cu 100 mld lei, să ajungă la 160 mld lei, cu 321,9% faţă de comerţul cu alimente realizat în 2012 în sumă de 49.750,8 mil lei, valoarea mărfurilor, revenind o cheltuială cu alimentele cumpărate de 8.000 lei/cap/an şi 21,92 lei/zi de la 3.084 lei/cap/an, respectiv 8,45 de lei/cap/zi realizat în 2012. Economia de 9 mld lei, realizată de populaţie la alimente, poate susţine numai 8,25% din presupusa creştere a consumului, chiar dacă toate economiile ar primi numai această destinaţie, iar circa 416,6 mil lei s-ar întoarce sub formă de TVA exigibilă, din 700 mil lei achitaţi de cumpărători comercianţilor.

Calculele sunt susţinute şi de lipsa de conformare voluntară, evidenţiată de semnalele din piaţă, prin care comercianţii au început deja creşterea preţurilor la produsele la care se preconizează reducerea TVA: carne şi preparate din carne, lapte, fructe, legume, proces ce poate continua. În timp, se va reveni la vechile preţuri, sub diverse forme, cum s-a întâmplat la pâine.

Analiza pe filiera producător agricol – procesator – comerciant – buget arată că din TVA înca­sată la buget, de 2.400 mil lei de la procesatori şi comercianţi, 3.400 mil lei se restituie/compensează la nivelul producătorilor agricoli pentru achiziţia inputurilor cu 24% şi care reprezintă imobilizări de resurse financiare. Astfel, TVA netă din vânzarea alimentelor nu numai că se reduce, dar devine negativă, cu 1.000 mil lei, şi se restituie din TVA încasată din alte activităţi.

Trebuie nominalizate clar furajele cultivate şi secundare, produsele reziduale din procesare, achiziţionate pentru hrana animalelor (taurine, ovine, caprine, suine) şi a păsărilor. Concomitent, se impune reducerea perioadei de restituire a TVA negativă fermelor din producţia vegetală, acum la 45 de zile, chiar dacă de această măsură beneficiază numai producătorii înregistraţi în scopuri TVA (circa 31.000), iar majoritatea sunt discriminaţi prin suportarea TVA aferentă tuturor inputurilor pe costuri.

2. Soluţii sunt. Cine le aplică?

Propunerile noastre vizează folosirea unei cote reduse pentru toate livrările de bunuri şi prestările de servicii (de 9,5 sau 3%) între operatorii economici, producători – procesatori – comercianţi şi a cotei standard de 19% suportată de consumator, respectiv 15%, ca aport la îmbunătăţirea procedurilor şi ţinta vizată de UE pentru cota standard. Chiar dacă reducerea cotei TVA standard propuse este numai de 5(9) puncte procentuale, încasările la buget cresc cu 90 mil lei (PV3) la 1.938 mil lei (PV2) şi nu 5,17 mld lei pierderi ca în cazul propunerii Guvernului. Totodată, se preîntâmpină şi o deflaţie accentuată, reclamată de guvernatorul BNR. Se încasează 14,81 lei (77,95%) şi 16,67 lei (87,74%) din 19 lei, respectiv 13,60 lei (90,6%) din cota standard propusă de 15 lei la 100 lei mărfuri alimentare. Toate variantele propuse sunt superioare situaţiei actuale, când se încasează în medie 13,34 lei (56%) din 24 lei, fiind sustenabile pe toată perioada aplicării. De asemenea, se elimină restituirile de la buget (16,4 mild lei în 2013), iar operatorii economici economisesc 150/190/210 lei la 1.000 lei, după caz, din resursele financiare, în raport de cota TVA acceptată, (9, 5, 3%) la toate achiziţiile de bunuri şi servicii, care vor acţiona ca un bonus şi nu ca o condiţionare

3. Concluzii

Având în vedere aceste constatări, dar şi fraudele produse prin restituirile ilegale de TVA de la buget semnalate de-a lungul timpului, se pune întrebarea legitimă: de ce se perpetuează procedurile de restituire a TVA cu efecte negative pentru producătorul agricol şi bugetul de stat, multiplicarea birocraţiei, creşterea ariei şi a tentaţiei de manifestare a abuzurilor şi corupţiei? Creăm un alt ANRP? Propunerile noastre păstrează caracterul neutru al TVA, elimină restituirile de TVA de la buget, nu este condiţionată de creşterea consumului, include producţia agricolă a producătorilor individuali în circuitul TVA fără a-i obliga să umble cu carnetul de producător după ei etc. Cât ne mai jucăm de-a normele şi procedurile? Cât mai suportam incompetenţa şi diletantismul? Care vor fi argumentele Guvernului în faţa „troicii“ când avem deja răspunsul UE? Lista întrebărilor ar putea continua. Economiile cu care se laudă premierul Ponta sunt din subdimensionarea cheltuielilor cu educaţia, cercetarea, cultura şi sănătatea, dar şi din nerealizarea cheltuielilor cu investiţiile programate prin buget, dar mai ales strict necesare. Despre ce economii vorbim, când 2.500 de unităţi şcolare au început anul şcolar fără avize sanitare de funcţionare?

Taxele, impozitele şi contribuţiile trebuie să devină instrumente eficiente prin nivelul şi mecanismele de impozitare promovate de instituţiile statului pentru stabilizarea pieţei bunurilor şi serviciilor, ca parte a unei economii de piaţă funcţională.

De aceea reiterăm, până vor înţelege şi guvernanţii, perenitatea spuselor savantului Albert Einstein: „Dacă experimentele nu corespund cu teoria, schimbă experimentele, dar nu cu acelaşi mod de gândire.“

Cine dă a priori mintea românului de pe urmă?

Ec. dr. Mircea M TOMA