Adama Sultan iulie 2020
update 6 Aug 2020

Comunităţile durabile, realitatea de mâine construită astăzi

Este importat să construim viitorul începând de astăzi pentru că prezentul ne arată că resursele naturale ale pământului sunt limitate. Avem, totuşi, la dispoziţie patru forţe inepuizabile: vântul, soarele, apa şi căldura geotermală. Dacă le folosim cu înţelepciune, avem şansa de a crea comunităţi durabile independente de resursele naturale epuizabile. Articolul de faţă este o pledoarie pentru dezvoltarea conceptului de „comunitate durabilă“ şi este primul dintr-o serie de materiale în care vom prezenta proiecte elaborate de colectivul Centrului de Cercetare Sisteme de Energii Regenerabile şi Reciclare din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Produse Hight-Tech Braşov. Înainte, însă, vă propun să ne facem o imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă în domeniul energiei regenerabile la nivel mondial. Teoriile şi soluţiile avansate în rândurile următoare îi aparţin prof. dr. ing. Ion VIŞA, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Produse Hight-Tech din Braşov.

Natura ne pregăteşte „nota de plată“

Nimic sau aproape nimic din ceea ce formează viaţa noastră de zi cu zi nu este luat din natură direct şi neprelucrat. Aceasta înseamnă că aproape totul din viaţa noastră cotidiană este realizat consumând resursele naturii pe altă cale decât mecanismele naturale obişnuite, fie pentru a prelucra materiile prime fie pentru a produce energie. Progresul şi dezvoltarea au reprezentat scopul major al omenirii, considerând că natura va fi mereu la îndemâna noastră. Refacerea naturii nu a reuşit însă să ţină ritmul cu consumul de resurse din ce în ce mai ridicat şi mai haotic, iar acum, la început de mileniu III, „nota de plată“ pe care ne-o trimite natura este încărcată. Modificările climei resimţite inclusiv în ţara noastră prin fenomene meteorologice extreme (tornade, grindină, uragane, furtuni) sunt cauzate de încălzirea globală care este mult peste tendinţa naturală. Cauza? Dioxidul de carbon produs din arderea extensivă a cărbunilor, gazelor naturale şi a produselor petroliere. Încălzirea globală este cel mai evident aspect al poluării, dar nu este singurul. Deşeurile rezultate din producţia industrială, din agricultură, din consumul casnic şi din numeroase alte activităţi sunt doar parţial tratate pentru a evita poluarea şi sunt, în mult mai mică măsură, valorificate pentru a extrage materialele utile.

Sacul fără fund are, totuşi, sfârşit

Epuizarea accelerată a resurselor naturale şi emisiile masive de dioxid de carbon sunt cel mai evidente atunci când se discută despre producerea de energie. Cărbunii, petrolul şi gazele naturale sunt în cantităţi limitate şi vor fi insuficiente pentru necesarul unei populaţii care va număra în anul 2050 peste zece miliarde de oameni. Dezvoltarea economică şi confortul acestei populaţii trebuie deci realizate utilizând alte resurse de energie, abundente şi nepoluante. De aceea, o soluţie globală care trebuie implementată pe scară largă începând din viitorul nu foarte îndepărtat trebuie să se bazeze pe un nou model energetic în care rolul combustibililor fosili şi nucleari să fie din ce în ce mai redus. Locul lor trebuie luat de ceea ce ne oferă natura: soare, apă, vânt, căldura din pământ, energia din valuri. Toate acestea formează un ansamblu de energii regenerabile care aşteaptă să fie utilizate eficient, fără a repeta greşelile trecutului şi generând dezechilibre în organizarea complexă a naturii. Utilizarea energiilor regenerabile este investigată de peste 100 de ani ca posibilă alternativă la combustibilii fosili, dar costurile asociate sistemelor de conversie fac ca multe dintre resursele regenerabile să fie utilizate foarte departe de potenţialul lor real. Este important deci ca progresul economic  să implice consumuri mai mici de energie.

Soluţiile tradiţionale trebuie readuse în actualitate

Mediul construit este responsabil de peste 40% din energia totală consumată pe glob. De aceea, eficientizarea energetică a clădirilor şi a proceselor direct legate de mediul locuit – obţinerea apei potabile, tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor etc. – trebuie să fie o direcţie concretă de dezvoltare. România mai păstrează unele soluţii tradiţionale de arhitectură pasivă în construirea caselor eficiente energetic: casele cu prispă orientate spre sud, cu pereţi şi acoperişuri din materiale natural precum lut, paie, şiţă. Aceste soluţii trebuie aduse în actualitate, pentru că o mare parte dintre clădirile care alcătuiesc mediul construit au eficienţă energetică scăzută. În acest caz implementarea sistemelor de energii regenerabile nu poate fi concretizată. Tranziţia către dezvoltarea mediului construit sustenabil este preferabil să se facă la nivelul comunităţilor, mai ales în mediul rural. Aceasta presupune soluţii comune pentru eficientizarea energetică a clădirilor care pot îmbina tradiţia arhitecturală cu materialele performante. Această abordare este evident mai rentabilă şi fezabilă tehnico-economic decât soluţiile individuale, cu un grad deficitar de compatibilitate.

O comunitate durabilă îşi asigură necesarul de energie electrică şi termică predominant din surse regenerabile, îşi obţine apa potabilă şi epurează apele uzate în sisteme eficiente şi sustenabile şi poate valorifica înţelept deşeurile pentru producerea de energie, apă potabilă sau de noi produse. Proiectarea unei comunităţi bazate pe combinaţii care implică substanţial sisteme de energii regenerabile trebuie realizată personalizat, conform nevoilor actuale şi de perspectivă, valorificând disponibilul local de resurse regenerabile.

Epuizarea resurselor naturale şi încălzirea globală sunt realităţi ale prezentului, de aceea viitorul trebuie construit pe principiul creşterii eficienţei energetice şi a energiei obţinute din energii regenerabile. Astfel, este nevoie de proiecte pentru promovarea energiilor curate şi care sprijină tranziţia către comunităţile durabile inclusiv prin linii de finanţare de tipul instrumentelor de fonduri structurale. Acest lucru trebuie să înceapă astăzi, într-un efort concertat al tuturor locuitorilor pământului.

(Va urma)

Laura ZMARANDA