Adama Sultan iulie 2020
update 8 Jul 2020

Peste 1.300 ha de agricultură ecologică lucrate ca la carte

În timp ce majoritatea fermierilor rămân ancoraţi în agricultura convenţională plângându-se de preţul prea mic obţinut pe recolte, statornici în respectarea aceleiaşi structuri de culturi, cei intuitivi şi inovativi găsesc soluţii. O demonstrează Aurel Petruş, agronom de profesie, care a dat agricultura convenţională pe cea ecologică şi a renunţat la culturile tradiţionale în formarea celor căutate de străini.

– Domnule Aurel Petruş, ce înseamnă agricultura ecologică în România şi pe o suprafaţă mare, de peste 1.000 ha, aşa cum faceţi dumneavoastră?

– La ora actuală cultivăm peste 1.300 ha în sistem ecologic şi facem acest lucru din anul 2000. Într-adevăr, în ultima perioadă acest tip de agricultură înregistrează o notă pozitivă. A lucra 1.300 ha în sistem ecologic nu este uşor, dar nici imposibil.

– Care sunt elementele cele mai importante, de care trebuie să se ţină seama în cazul agriculturii ecologice?

– În primul rând respectarea tehnologiei de cultură pentru fiecare plantă în parte şi aici un rol important îl au rotaţia culturilor, asolamentul care trebuie făcut ca la carte, fără niciun rabat, pentru fiecare plantă în parte.

– Aveţi 1.300 ha, o suprafaţă mare. Ce plante aveţi în cultură?

– Avem o paletă variată de culturi, mai ales că anul acesta vrem să trecem la un alt nivel de certificare numit BIOLAND, ce presupune ca peste 20% din suprafaţă să fie cultivată cu plante leguminoase. Paleta de culturi va ajunge în acest an la un număr de 15 plante. Trebuie să spun că pe întreg teritoriul ţării dispunem de condiţii foarte bune atât din punct de vedere pedologic, cât şi din punct de vedere agrometeorologic. Beneficiem de soluri foarte bune, cu fertilitate destul de bună, şi de un climat temperat.

– Aţi putea să le enumeraţi?

– În primul rând leguminoasele: mazăre, linte, fasole, schinduf, apoi avem rapiţă, floarea-soarelui, camelină (sau inişor - plantă oleaginoasă, din care se extrage ulei comestibil, dar care poate fi folosit şi în industria farmaceutică, cosmetică), cereale: grâu, orz, triticale, triticum spelta, triticum monococum.

– Ce au atât de special toate aceste plante?

– Specificul acestor plante este că sunt căutate, se valorifică bine în Uniunea Europeană. Noi am ajuns să lucrăm doar la comandă. Dacă avem o comandă de spelta, anul acesta cultivăm spelta. Dacă nu avem, nu cultivăm. Pentru majoritatea culturilor întâi se face contractul şi apoi ne apucăm de semănat.

– Practic, lucraţi aşa cum ar trebui să se lucreze şi cum se lucrează în Vest. Aţi luat modelul din ţările vestice?

– Da, partenerul nostru principal cu care lucrăm de aproape 5 ani este cel cu care, în funcţie de necesarul pe care îl are, stabilim suprafeţele, nivelul producţiilor şi volumul pe care îl vom livra.

– Ce aţi reuşit să vindeţi cel mai bine anul trecut?

– Am vândut foarte bine floarea-soarelui, atât lin oleică, cât şi high oleică. Anul trecut la high oleică am avut o încercare timidă din punctul de vedere al suprafeţei, dar anul acesta vom semăna pe 30 ha. Am avut comandă pentru rapiţă high olleică pe care am avut-o pe 50 ha, dar de la anul suprafaţa se va dubla, dacă nu se va tripla.

– Dacă vorbim de producţii?

– Producţiile sunt într-adevăr mai mici decât cele obţinute în sistemul de agricultură convenţională, dar, având în vedere că preţul este un pic mai mare faţă de cel în convenţional, sigur ne acoperim cheltuielile şi profitul este similar colegilor din convenţional.

– Întreaga producţie pleacă în Germania?

– Nu numai. Avem contracte bune şi cu ferme din România, care produc în sistem ecologic. Am livrat sămânţă de porumb, grâu, mazăre, floarea-soarelui. Anul acesta avem un contract cu o firmă din Austria şi Ungaria pentru Triticum monococum şi o fasole specială numită Azuchi, cu bob mic.

– Materialul săditor vi-l procuraţi singur sau vi-l aduc aceste firme?

– De data aceasta sămânţa a venit de la ei.

– Afacerea ecologică este clar că se bazează pe tratamente naturale. Cum rezolvaţi această problemă, pentru că majoritatea românilor se gândesc că atunci când este vorba de agricultură ecologică nu trebuie să aplici nimic?

– Aţi pus degetul pe rană. Toţi ar trebui să realizăm, atât fermierii cât şi factorii de decizie, că agricultura ecologică este un alt tip de agricultură, cu un specific foarte clar, care la ora actuală în UE se dezvoltă foarte mult şi ar fi păcat ca noi, fermierii români, să nu ţinem cont de această cerere care este din ce în ce mai mare. Avem în prezent o întreagă paletă de substanţe, atât pentru tratamentul bolilor cât şi al dăunătorilor. Există substanţe ecologice atât pentru tratamente în vegetaţie, la sol, bazate pe bacterii, cât şi pentru tratamente şi fertilizanţi din alge marine, cochilii, rocă fosfatică, rocă din care se obţine Dolomita. E adevărat că aceste substanţe sunt un pic mai scumpe.

– Cu ce aţi început semănatul anul acesta?

– Am început cu mazărea, de fapt mazăre asociată cu camelină. Am semănat mai întâi mazărea aşa cum ştiu toţi colegii la 4-5 cm, apoi semănăm camelina peste, la 1-2 cm adâncime. Sunt plante care se seamănă diferit ca adâncime şi ca doză de sămânţă la hectar.

– De ce le cultivaţi împreună?

– Pentru că, prin această asociere, ele se ajută reciproc. În sensul că inişorul sau camelina este o plantă cu tulpină foarte puternică şi care va ţine în picioare cultura de mazăre şi nu o va lăsa să cadă indiferent de nivelul de precipitaţii care va cădea. În al doilea rând, camelina în cultura de mazăre are un efect repelent pentru gărgăriţa mazării. Iar în al treilea rând, obiectivul economic este că obţinem două culturi de pe aceeaşi suprafaţă, culturi care se recoltează în acelaşi timp şi se separă foarte uşor în staţia de condiţionare.

– Anul acesta aveţi comandă şi pentru camelină sau ea joacă doar rolul de susţinere pentru mazăre?

– Anul acesta chiar avem o comandă mare de camelină. Este o plantă un pic mai pretenţioasă, pro­ducţiile nu sunt chiar aşa mari, mai ales în cultura asociată, dar sperăm să o facem.

– La momentul semănării aplicaţi şi alte tratamente?

– Da, facem bacterizare la sămânţa de mazăre cu bateria fixatoare de azot atmosferic în sol. Nivelul de nodozităţi în urma acestei bacterizări este mult mai mare decât la mazărea netratată.

– Ce îngrăşăminte aplicaţi?

– De doi ani aplicăm cu mare succes gunoiul de pasăre în formă peletizată. Gunoi care provine din ferma proprie de găini ouătoare pe care îl peletizăm pentru a ne asigura o aplicare uniformă şi în doze bine stabilite de noi pe întreaga suprafaţă.

Patricia Alexandra POP