Cum primăvara şi-a intrat deja în drepturi, pentru fermierii din judeţul Vaslui însămânţările devin unică prioritate. Ploile căzute în ultima perioadă n-au pus prea mari probleme, aşa că se aşteaptă numai o „undă“ de încălzire a vremii ca lucrările să demareze în forţă. Cu utilajele pregătite, combustibilul cumpărat şi sămânţa la îndemână urmaşii lui Ştefan cel Mare nu sunt deloc ca-n fabula cu musca ieşită la arat, ci îşi asumă activitatea la modul cel mai serios, conştienţi fiind că de calitatea şi momentul lucrărilor depinde recolta viitoare şi de recolta viitoare depinde însăşi bunăstarea lor.

Ghenghea Viorel, comuna Costeşti

Deţine 38,84 ha pe care cultivă grâu, floarea-soarelui şi porumb. „Încep însămânţarea ori înainte de Paşte, ori după Paşte, când se mai încălzeşte. Suntem aproape pregătiţi pentru asta, doar că ne mai trebuie ceva sămânţă. An de an cumpăr sămânţă certificată de la magazine specializate din Bârlad. Prima oară însămânţez floarea-soarelui, că de reînfiinţarea celorlalte culturi când avem bani, când n-avem, când ne mai împrumutăm. Nu ne merge prea bine, dar cum să ne meargă, dacă s-a vândut porumbul cu 0,4 lei/kg? Şi floarea-soarelui la fel, destul de ieftin. Pentru un hectar de porumb ne costă în jur de 400 lei şi ceva numai sămânţa şi n-ai garanţia că plouă sau e secetă. Dacă plouă prea mult nu sunt probleme cu băltirea, că pământul îl avem pe deal. Şi nici cu bolile plantelor nu e mare sperietură, că, dacă sămânţa e tratată, totul e în ordine. Rău este că nu prea avem unde să depozităm după recoltare. Vindem producţia direct de pe tarla cu preţuri mici. Sunt nişte hoţi ăia de-l adună, că ei pun preţul, fie că vrei, fie că nu vrei. Hoţi sunt şi ăia de la guvernare care fac politicile agricole şi-i lasă să-şi facă de cap. Oricum, teoria nu se potriveşte cu practica şi ce se vede din birou nu se potriveşte cu ce e pe teren. Au ieşit ei vreodată pe deal să vadă cum e? Stau numai la birou şi povestesc! Că şi Ceauşescu mai urca pe deal!....“

Antoche Viorel, comuna Ştefan cel Mare

Lucrează 151 ha luate în arendă. Încă de la vârsta de 14 ani munceşte pământul. A prins vremea când se mergea cu sapa pe ogor, fiindcă nu existau erbicidele de acum. „Lucrez pământul în satul meu natal, Bârzeşti, comuna Ştefan cel Mare. Comuna e întinsă la şes, însă Bârzeştiul e pe deal, aşa că nu avem probleme cu băltirea, oricât ar ploua. Însămânţările le încep după Paşte, la floare şi la porumb, căci grâul este deja semănat. Avem toate utilajele pregătite: câteva tractoare româneşti U650, un Claas şi un Giannis. Sămânţa o cumpăr de la distribuitori autorizaţi pe piaţă. Avem şi bani de reînfiinţare a culturilor, fiindcă luăm ce ne trebuie cu plata la recoltare. Noroc cu subvenţiile, care cresc de la an la an.

Duca Ion, comuna Fuieşti

Are 93,32 ha, dintre care 40 ha proprietate şi restul luate în arendă. Chiar dacă pe la jumătatea lunii martie a nins şi a plouat, nu are probleme cu apa, fiindcă terenul nu este la şes. „Mă apuc de treabă înainte de Paşte, că vreau să semăn nişte grâu de primăvară. Nu este el chiar productiv, dar asta e! Am toate utilajele pregătite, intru în câmp cu un disc, cu un combinator şi o semănătoare. Discul e mai vechi, dar semănătoarea e nouă, am semănătoare pneumatică. Campania de primăvară îmi consumă 1,5 tone de motorină, iar ca şi costuri, cu îngrăşăminte şi cu sămânţă, mă duce cam la 750 lei/ha, că sămânţa e destul de scumpă! Folosesc numai sămânţă certificată. Nu mă aştept la boli, deoarece grâul de primăvară e cumva ferit de asta, este un grâu dur. Am mai semănat şi cu ani în urmă, ultima oară în anul 2012. Sunt scumpe input-urile, e scump îngrăşământul, sămânţa e scumpă. Numai sămânţa, pentru 1 ha de grâu, mă costă 560 de lei! Este o soluţie de avarie cu grâul de primăvară, pentru că nu este aşa productiv ca cel de toamnă, în schimb are nişte calităţi de panificaţie deosebite.“

Lovin Georgel, comuna Drânceni

Munceşte 155 ha luate în arendă. Din 1993, tatăl său a început să se ocupe mai serios de agricultură. După Revoluţie şi până în 2006, Lovin Georgel a practicat meseria de bucătar. A lucrat apoi alături de părintele său şi, din 2011, a luat totul „pe spinarea sa“, după cum spune. Are 47 de ani şi, neîndoielnic, îi place mai mult agricultura decât bucătăria. „În ultima săptămână din martie intru la floare. Cultiv şi porumb, grâu. Nu am probleme cu băltirea, că terenul e mai mult pe deal, nu la şes. Am şi tractoare vechi şi noi. La semănat merg cu 3 tractoare U650, iar la pregătirea terenului cu tractorul mare. La însămânţat, cu îngrăşământ, cu seminţe şi cu erbicid ajunge să mă coste cam 2.000-2.200 lei/ha. Folosesc numai seminţe selecţionate la porumb şi la floare. La aceasta din urmă am de la Syngenta, iar la porumb am de la Pioneer şi Monsanto, Syngenta, depinde, fiecare are calitatea sa. La reînfiinţarea culturilor mergem pe finanţare, că de unde aş avea eu atâţia bani? Avem încheiate contracte cu diferiţi distribuitori, care ne aduc marfa, şi toamna le dăm banii la recoltare. Asta se întâmplă în fiecare an. Aş avea ceva de reproşat statului: faptul că, în afară de Comunitatea Europeană, nu avem niciun ajutor de la stat. Pe urmă preţurile. Se ştie că acestea sunt făcute de Port, adică tot de Guvern, deoarece guvernanţii sunt acţionari acolo, nu noi! Am recoltă bună anual. N-o păstrez în silozuri, poate doar o parte din grâu. Ce depăşeşte mai mult de 250 tone de grâu nu pot opri în stoc, că n-am unde.“

Apostu Mihai, comuna Pogoneşti

Lucrează 109 ha luate în arendă. Tatăl său a fost tractorist, după 1990, la o asociaţie nou înfiinţată şi l-a învăţat cum să muncească şi să iubească pământul. Are 45 de ani şi se ocupă serios de agricultură din anul 2005. Intră cu optimism în campania de primăvară, fiindcă tocmai a primit un tractor nou achiziţionat pe un proiect european. „Începem acum, în aprilie, cu floarea-soarelui, depinde de vreme. Avem utilajele pregătite, tractoare mai vechi şi mai noi. Am un tractor la 105 cai putere şi un New Holland luat acum, recent. Am avut un proiect european şi mi-a venit acum tractorul. Cu tot cu sămânţă şi erbicidare mă costă în jur de 1.500 lei hectarul de floarea-soarelui. Cultiv porumb, floarea-soarelui, grâu şi rapiţă. Dar acum rapiţă n-am pus. Am avut, dar am întors-o, fiindcă a plouat anul trecut în august, septembrie. În locul ei am pus nişte grâu. Folosesc seminţe şi româneşti, şi străine. La grâu, de exemplu, am folosit seminţe Izvor şi Glosa. Merge foarte bine sămânţa românească, e mai bună ca cea străină, o să pun numai românească. Dacă o pui toamna din timp e foarte bine, culturile rezistă mai bine la ger.“

Paul Rogojinaru