Adama 04 mai 2020
update 6 Jul 2020

Prin GAL „Colinele Moldovei“ peste 2,3 milioane de euro au finanţat 34 de proiecte

Asociaţia GAL „Colinele Moldovei“, cu sediul în comuna Suliţa, judeţul Botoşani, a devenit funcţională în aprilie-mai 2013, iar prima sesiune deschisă de proiecte a fost lansată tot în luna mai 2013. GAL-ul a plecat la drum cu 2.544.600 de euro (plus 300.000 de euro pentru funcţionare), iar la data la care scriem fondurile au fost în totalitate contractate / alocate, ultimele două proiecte fiind în procedura de evaluare la structurile de profil teritoriale.

Microregiunea „Colinele Moldovei“ cuprinde un număr de 13 localităţi, 12 din judeţul Botoşani (Albeşti, Blândeşti, Călăraşi, Copălău, Frumuşica, oraşul Flămânzi, Hlipiceni, Lunca, Răuşeni, Stăuceni, Suliţa şi Todireni) şi una (Deleni) din judeţul Iaşi. Populaţia stabilă din această zonă se ridică la 66.731 de per­soane. GAL-ul este format însă din 47 de membri: un oraş, 12 comune, 15 societăţi cu răspundere limitată, o întreprindere familială, cinci întreprinderi individuale, trei persoane fizice, o societate agricolă, două cooperative, trei asociaţii ale crescătorilor de animale şi cinci organizaţii nonguvernamentale.

34 de proiecte în 2 ani

Despre proiectele aplicate în cadrul GAL ne-a vorbit reprezentantul oficial al Grupului, directorul Irina Ursu: „În perioada mai 2013 - decembrie 2014, prin intermediul GAL „Colinele Moldovei“ s-au contractat 34 de proiecte, cu o valoare totală de 2.314.284 de euro, reprezentând aproape 91% din totalul banilor aflaţi la dispoziţie. În clipa de faţă nu mai sunt disponibile fonduri. Bugetul alocat măsurii de cooperare este alocat în întregime unui proiect aflat în evaluare la GAL (30.000 euro), iar un altul, de 200.000 euro, este în evaluare la CRFIR Iaşi.“

Investiţii de peste 900.000 de euro în 9 comune

Referindu-ne la proiectele derulate până acum, 11 au fost contractate de autorităţile publice, valoarea totală a fondurilor nerambursabile alocate pe Măsura 41.322 ridicându-se la 919.571 de euro. Beneficiare au fost nouă primării din cadrul GAL-ului, două comune desfăşurând câte două proiecte. Nu au accesat fonduri oraşul Flămânzi (din motive obiective, oraşele nefiind, în această perioadă, considerate beneficiari eligibili) şi localităţile Călăraşi, Stăuceni şi Blândeşti (nu au putut ori nu au intenţionat să acceseze fondurile puse la dispoziţie). Investiţia cu cea mai mare valoare (200.000 de euro) a fost câştigată de Primăria Deleni-Iaşi, proiectul constând în „achiziţie autogredere, amenajare parc şi achiziţie costume populare“. Interesant este că mai multe autorităţi publice s-au hotărât să cumpere utilaje de deszăpezire ori buldoescavatoare cu mai multe întrebuinţări, inclusiv de întreţinere a drumurilor comunale pe timp de iarnă. Alte proiecte au vizat construirea de grădiniţe (sat Cerbu, comuna Copălău), modernizare a unor cămine culturale (Hlipiceni, Deleni, Frumuşica), amenajarea unui târg de produse agricole (Suliţa) şi realizare unui centru rezidenţial pentru persoanele vârstnice (Lunca).

Investiţii în agricultură

Partenerii privaţi din GAL au obţinut finanţări de 1.394.713 euro. „Cele mai multe proiecte, ne spunea directorul Irina Ursu, respectiv opt, au fost depuse pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole (n.n. - vom păstra titulatura consacrată a măsurilor, deşi aici este vorba despre Măsura 411 corelată cu Axa 1, Măsura 112, scrisă 411.12). Valoarea cea mai mare a fost adjudecată de proiectele din cadrul Măsurii 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, respectiv, 740.591 de euro. Cele mai multe proiecte, câte patru, au fost accesate de fermieri din comunele Copălău şi Suliţa, dar avem şi trei localităţi (Răuşeni, Frumuşica şi Todireni) fără nicio investiţie câştigată.“ Cea mai complexă investiţie (o fabrică de brichetare şi activităţi meşteşugăreşti) s-a desfăşurat la Deleni, valoarea fondurilor obţinute prin GAL fiind de 197.880 euro.

GAL-ul îşi va redepune candidatura pentru 2015-2020

Am întrebat-o pe Irina Ursu care i s-au părut cele mai importante proiecte desfăşurate şi care ar fi proiecţia activităţii GAL pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. Aceasta ne-a răspuns: „Toate proiectele, atât cele ale beneficiarilor publici, cât şi cele ale beneficiarilor privaţi, sunt proiecte de succes în egală măsură. Prin puterea exemplului, acestea pot deveni un catalizator serios astfel încât, pe viitor, mai multe categorii de beneficiari să îndrăznească să acceseze fonduri europene nerambursabile, atât prin intermediul asociaţiei noastre, cât şi la nivel naţional. Scopul nostru comun acesta este: de a contribui împreună – sector public şi privat – la dezvoltarea rurală durabilă a microregiunii pe care o deservim. În ceea ce priveşte următoarea perioadă de programare, deocamdată urmărim cu real interes diversele documente care sunt transmise spre consultare publică şi, evident, intenţionăm să ne redepunem candidatura pentru a putea derula un program similar pentru orizontul de timp 2015-2020, cu obiective deja stabilite prin strategia de dezvoltare.“

Un exemplu de succes

Popa Karleta, din Deleni – Iaşi, a accesat un proiect prin GAL în valoare de 154.000 de euro, din care 62.920 de euro fonduri europene nerambursabile, diferenţa fiind acoperită dintr-un împrumut la bancă, pe care crede că-l va putea rambursa în doi-trei ani. Cu această sumă a achiziţionat un tractor de mare putere, două semănători şi un scarificator. Este primul proiect din fonduri europene pe care a reuşit să-l şi implementeze: „Am depus, în 2008, un prim proiect, pe care l-am mai redepus ulterior, şi de fiecare dată se întâmpla ca fondurile să se termine... deasupra mea! Cu GAL «Colinele Moldovei», grup din care şi eu fac parte, ca reprezentant al societăţii mele agricole, lucrurile au decurs extrem de operativ: în 5 martie proiectul a fost declarat eligibil, iar în 5 septembrie aveam utilajele în curte. Aceasta este diferenţa între o microregiune de dezvoltare, unde interesul pentru investiţii este maxim, şi a te rătăci într-un judeţ, regiune sau ţară.“ Popa Karleta are o fermă vegetală în suprafaţă de 400 ha pe care cultivă floarea-soarelui, porumb şi grâu. Veniturile obţinute din afacere sunt îndeajuns pentru un trai confortabil al familiei.

Maria Bogdan

Articole înrudite