ICDLF VIDRA - Soiuri noi de ardei
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Articole revista
Dezvoltarea agriculturii este condiţionată de tehnologiile moderne, dar şi de crearea unor soiuri productive, rezistente la boli şi dăunători. Aici intervine rolul major al cercetării agricole, care, deşi nu „în pas de cadenţă“, reuşeşte, totuşi, să breveteze soiuri noi. În rândurile următoare vă prezentăm trei dintre cele mai recente realizări ale Institutului de Cercetare Dezvoltare Legumicultură şi Floricultură Vidra. Este vorba despre două soiuri noi de ardei, brevetate în 2014, şi un soi aflat în curs de omologare.
ASTEROID 204
Este un soi de ardei gogoşar semitimpuriu, care poate fi recoltat prima dată la 134-144 de zile de la răsărire, urmând apoi alte 3-4 recoltări. Asteroid 204 este un soi care se pretează pentru cultivarea în câmp şi este destinat consumului în stare proaspătă şi pentru industrializare. Acest tip de ardei gogoşar are o productivitate de 43-51 tone la hectar, prezintă rezistenţă la VMT şi toleranţă ridicată la Verticillium dahliae şi Alternaria capsici. Caracteristici reprezentative sunt fructele mari, 120-210 g, rotund-turtite, cu 3-4 lobi, colorate verde închis înainte de coacere şi roşu închis lucios, la maturitatea fiziologică. Pericarpul are grosimea de 9-12 mm, este suculent şi crocant.
CORNEL 209
Un alt tip de ardei brevetat în cursul anului 2014 este soiul semitimpuriu Cornel 209. Caracteristicile acestuia sunt asemănătoare soiului Asteroid 204. Creat de asemenea pentru cultura în câmp, acest soi are o capacitate de producţie de 50-53 t/ha. Poate fi recoltat la 137-147 de zile de la răsărire şi prezintă fructe mari (150-250 g), rotunde-aplatizate cu 3-4 lobi, colorate verde închis înainte de coacere, roşu intens la maturitatea fiziologică, iar grosimea pericarpului este de 12 mm. Acest soi prezintă rezistenţă la VMT şi toleranţă la Verticillium dahliae şi Alternaria capsici.
VIDRA 9
Aflat în curs de brevetare, acest soi de ardei gras semitardiv prezintă rezistenţă la VMT şi toleranţă ridicată la Verticillium dahliae şi Alternaria capsici sp. annuui şi se pretează pentru cultura în câmp, dar şi pentru cultura în spaţii protejate. Este recomandat pentru zona de sud, sud-est şi vest a ţării şi are o capacitate de producţie de 43-48 t/ha. Fructul are o greutate medie spre mare (100-140 g), formă cordiformă, uşor alungită, cu pericarp gros (6-7 mm), dulce, suculent şi crocant. Culoarea fructelor este galben-ivoriu la maturitatea de consum şi roşu la maturitatea fiziologică.
Laura ZMARANDA
Articole înrudite
- Măsuri de prevenție pentru apariția Tomato Brown Rugose Fruit Virus (ToBRFV) în România
- Hibrizi de ardei pentru câmp și spații protejate
- Caracteristicile primilor hibrizi de ardei creați în România
- Tratamente la culturile de legume
- Tratamente în culturile de legume în perioada 27 mai - 1 iunie
- Tratamente la culturile de legume în luna mai
- Tratamente la răsaduri
- Peste 190 noi soiuri de plante vor fi înregistrate în Catalogul Oficial al Soiurilor
- Syngenta și Lungulețu - două repere pentru legumicultura românească
- Soiuri românești noi. Grâu de primăvară - Soiul timpuriu Jarissa
Articole recente - Lumea Satului
- Județul Neamț, comuna Săbăoani: Ciupercărie cu Pleurotus, în prag de subzistență
- Floarea-soarelui: cum au evoluat suprafețele și producțiile în România
- Indexul Global al Securității Alimentare a fost actualizat. Raportul regional european dezvăluie liderul regiunii în materie de accesibilitate alimentară
- Ordonanța de Urgență pentru acordarea sprijinului financiar pentru sectorul HoReCa a apărut în Monitorul Oficial nr.186 din 24 februarie 2021
- UNCSV: Este obligatorie actualizarea actelor constitutive ale cooperativelor agricole din România până la 20 aprilie 2021
- Investiție de 30.000 euro într-o crescătorie de struți la Borșa
- Investiție de la zero în județul Prahova: Fermă mixtă de animale în satul Bătrâni
- Măsuri şi recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirilor la animale în perioada cu temperaturi scăzute
- „Noi suntem ultimii țărani ai României!“
- Până în 2050 agricultura trebuie să ofere cu 70% mai multă hrană