Baloţii de paie, cea mai ieftină soluţie pentru a construi o casă
În vremea boomului imobiliar din anii 2000 toată lumea îşi cumpăra case. Nu conta cât costa, cum era, numai casă să fie. Şi asta pentru că avântul creditării a dat senzaţia românilor că sunt plini de bani şi că-şi pot permite orice. Dar criza economică internaţională, resimţită şi la noi din plin, a tăiat apetitul românilor pentru achiziţionarea de imobile din simplul motiv că preţurile au rămas în continuare „sus“, iar lumea nu mai are bani. Am vrut să vedem cât ar costa acum, în 2015, construcţia unei case de la „zero“. Şi nu a oricărei case. Ci a celei mai ieftine...
150 de euro/mp
În oraşul Braşov există un birou de arhitectură căruia i s-a dus vestea că proiectează cele mai ieftine case din România. Preţul unei asemenea case? 15.000 de euro. „Cea mai bună şi ieftină alternativă pentru cineva care vrea să-şi construiască o casă este cea a construcţiei din baloţi de paie. Practic, din ceea ce am calculat, preţul unei construcţii din baloţi de paie ajunge undeva între 150 şi 200 de euro pe metru pătrat, de la proiectare şi până la cheie“, a declarat pentru Lumea Satului Bogdan Mureşan, reprezentantul firmei de arhitectură. „Când vorbesc de proiectare mă refer şi la supravegherea de şantier. Eu personal am lucrat cu mai multe echipe de supraveghere pentru că am observat că, poate părea paradoxal, scad şi costurile. Iar supravegherea se referă strict la respectarea tehnicilor de construcţie. Cu cât acestea sunt mai corecte cu atât şi costurile sunt mai mici, pentru că nu mai trebuie să facă corectări ulterioare dar şi, de exemplu, o clădire bine «închegată» va avea şi pierderi termice mai mici. Apoi, în aceşti bani, în cei 150 de euro mp construiţi intră şi manopera, materialele, tot, absolut tot“, mai spune Mureşan. Cu alte cuvinte, o casă de 100 mp ajunge la 15.000 de euro, cu finisaje medii, ce e drept, dar cu toate utilităţile.
Foarte eficientă energetic
În opinia specialiştilor, în comparaţie cu casele din lemn sau din cărămidă, casele din baloţi de paie sunt mult mai eficiente energetic. „Şi asta pentru că balotul de paie are lăţimea de 50 cm, la care se adaugă şi tencuiala din argilă care se pune de o parte şi de alta a baloţilor. Şi astfel peretele capătă o grosime finală de peste 60 cm. Dacă adăugăm şi acoperişul «verde», care este tratat cu substanţe «antirădăcină», ca să nu fie perforat de plantele care cresc pe acoperiş, şi izolat termic cu sol, atunci ne dăm seama de ce acest tip de case sunt cele mai eficiente energetic. Dacă mergem şi mai departe cu ideea eficienţei energetice şi în loc de un rând facem un zid de un metru grosime din două rânduri de baloţi de paie, casa va deveni pasivă din punct de vedere energetic. Adică trece iarna şi nu apucă să se răcească în interior“, explică arhitectul. Aşadar, dacă la casa cu un singur rând de baloţi de paie economia de energie termică ajunge şi la 50%, la cea cu două rânduri de baloţi se poate depăşi 80%. „Ca preţ, la casa cu două rânduri de baloţi preţul nu e mult mai mare, cum s-ar putea crede. De exemplu, la 100 de metri construiţi intră 5-600 de baloţi. Dacă achiziţionezi baloţii în perioada anului în care un balot costă 1,5 sau 2 lei, ajungi la un cost mediu pe construcţie de 1.500 de lei, plătiţi pe baloţi. La aceasta se adaugă şi o structură de lemn pentru că este foarte necesară. În legătură cu acest gen de case, chiar dacă nu pare, baloţii sunt foarte rezistenţi. Un perimetru din baloţi de paie preparat corespunzător ajunge să susţină 3,7 tone pe metrul liniar. Deci, practic, poate susţine şi o mansardă, dar şi acoperişul din pământ, care poate cântări între 80 şi 200 kg/mp“, spune Bogdan Mureşan.
Mai e loc de economii
Ce se mai poate face pentru a scădea şi mai mult preţul casei? Se ştie că din proiect nu poţi să „tai“ pentru că nu se aprobă construcţia. „Singurul loc de unde se poate scădea este la manopera construcţiei, în sensul că proprietarul îşi poate construi singur casa împreună cu prietenii, de exemplu. Asta ar putea duce la o economie şi de 40 de euro la mp. Dar şi în aceste condiţii trebuie făcută o supraveghere strictă a construcţiei pentru că lucrurile nu pot fi făcute superficial când e vorba de structura casei. Acest gen de construcţie este mai pretenţioasă decât una clasică, pentru că este foarte important să nu ajungă apa în zidăria de paie. De altfel, apa este singurul pericol care poate afecta structura casei din baloţi de paie. Dacă se acumulează peste 19% umezeală în paie, încep să apară ciupercile care «mănâncă» paiele şi atunci casa este compromisă. De aceea insist ca lucrările să fie foarte bine supravegheate“, conchide arhitectul Bogdan Mureşan.
„În privinţa instalaţiilor sanitare, uzual este folosită fosa septică. Dar, începând din acest an, studiem o soluţie cu fose septice naturale, care nu necesită curăţare. E vorba de mai multe bazine unde apa menajeră se decantează, iar cu ajutorul unor plante şi bacterii selecţionate apa revine în circuit. Adică redevine potabilă“, declară Bogdan Mureşan.
„La capitolul încălzire, cea mai ieftină soluţie rămâne cea cu lemne. Ca soluţie, la alimentarea cu energie electrică cel mai rentabilă este achiziţionarea unei turbine eoliene, care are un preţ bun, în jur de 2.000 de euro, la o producţie de 2-3 kw/oră. Ceea ce e foarte bine. Dacă există o apă curgătoare prin apropiere poate fi instalată şi o microhidrocentrală care este şi mai ieftină decât eolienele. În funcţie de proiect este găsită şi soluţia, la cel mai mic preţ“, apreciază arhitectul.
Paiul, mai eficient decât lemnul
„Eu am câteva astfel de proiecte în zona Braşovului, mă refer la case din baloţi de paie, şi pot să spun că la aceşti bani este mai ieftină chiar decât o casă din lemn. Casă care, în opinia publicului, ar fi, de fapt, cea mai ieftină. Dar nu este deloc aşa. Pentru că o casă construită din lemn poate ajunge şi la 300 de euro per mp construit.“ (Arhitect Bogdan Mureşan)
Bogdan Panţuru
baloti de paie, solutii ieftine, case din paie
- Articol precedent: „Zonele montane - Adăpostul biodiversităţii în Europa“
- Articolul următor: Prin GAL „Colinele Moldovei“ peste 2,3 milioane de euro au finanţat 34 de proiecte