Despre „relaţia“ dintre UE şi organismele modificate genetic (OMG) se poate spune că a fost una cu năbădăi. Ani de zile, ba au fost interzise în ţările UE, ba nu au fost, ba au fost, dar cu unele „excepţii“ şi tot aşa. Opozanţii OMG-urilor spuneau anul trecut că e doar o chestiune de timp până când plantele modificate genetic vor fi acceptate în toate ţările UE. Motivul „ascuns“? Acordul de liber schimb cu SUA ar falimenta agricultura europeană deoarece americanii folosesc la scară largă OMG-urile. Într-adevăr, recent Parlamentul European a votat pentru a acorda statelor membre posibilitatea de a cultiva organisme modificate genetic.

O decizie cu „cântec“

De fapt, într-o primă fază, în presa internaţională se scria cu subiect şi predicat că votul dat pentru a acorda statelor membre autoritatea de a cultiva organisme modificate genetic este „decizie istorică“ ce poate duce la răspândirea OMG în UE. Măsura a fost adoptată la începutul lunii cu 480 de voturi pentru, 159 împotrivă şi 58 de abţineri. Astfel, potrivit noii legi, dacă o cultură modificată genetic este considerată „sigură“ de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), statele membre pot decide dacă vor să cultive sau nu OMG-uri. Din 1998, „oficial“, doar o cultură de porumb bazată pe OMG este cultivată în UE. De acum, însă, s-a dat liber la alte şapte culturi OMG care pot începe să fie cultivate în solul european. Dar, ştirea de mai sus s-a dovedit a nu fi pe placul unora... Drept urmare, aproape imediat a fost modificată. Astfel, într-un nou comunicat al Parlamentului European se arată că „europarlamentarii au adoptat în sesiunea plenară de la Strasbourg o nouă legislaţie care permite statelor membre UE să restricţioneze sau să interzică deplin cultivarea recoltelor care conţin organisme modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor, chiar dacă acest lucru este permis la nivelul UE“. Experţii sunt de părere că era de aşteptat ca legea să fie votată întrucât mulţumeşte atât ţările care doresc să aprobe cultivarea OMG, cât şi ţările care vor să o interzică. Însă, grupurile pentru mediu au criticat noua legislaţie, întrucât acordă mai multă putere corporaţiilor care furnizează OMG şi astfel se pot contamina şi alte culturi prin polenizarea încrucişată.

Ce face România?

„Acest acord va oferi mai multă flexibilitate pentru statele membre care vor să restricţioneze cultivarea OMG pe teritoriul lor. Va reprezenta un punct de referinţă într-o dezbatere care este departe de a fi încheiată între poziţiile pro şi contra OMG“, a declarat raportorul belgian Frederique Ries, cel care a supervizat parcursul legislativ al iniţiativei în PE.

„(...) Este prematur să ne pronunţăm asupra efectelor noii Directive, cel puţin pentru acest an, deoarece anticipăm că realizarea acestor proceduri (adoptarea finală la nivelul Consiliului şi modificarea legislaţiei naţionale) va depăşi perioada însămânţării porumbului. Menţionăm că porumbul modificat genetic MON 810, rezistent la Sfredelitorul porumbului, este singura plantă modificată genetic autorizată pentru cultivare în Uniunea Europeană, iar în România suprafeţele cultivate anual cu porumb MON 810 sunt foarte mici, de până la 850 ha în ultimii 5 ani“, se arată într-un comunicat remis la redacţie de Ministerul Agriculturii la solicitarea reporterilor Lumea Satului. Totuşi, potrivit unui raport dat publicităţii de către Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii, marii giganţi americani fac deja teste în România cu plante modificate genetic cultivate pe zeci de hectare. Astfel, potrivit Departamentului de Stat al SUA, două corporaţii americane au avut acceptul Comisiei Europene de a testa în România mai mult de două soiuri de porumb modificat genetic, dar şi un soi de prune.

Bogdan Panţuru