Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 2 Dec 2021

Ovidiu Bojor, cercetător de excepţie, dar mai presus om de omenie

Uneori cuvintele sunt de prisos pentru a descrie activitatea profesională sau probitatea morală a unui om. Om de ştiinţă, cu un aport incomensurabil în cercetare şi fitoterapia românească, academicianul Ovidiu Bojor şi-a dedicat viaţa studiului plantelor. Deşi are milioane de motive să fie mândru de realizările sale, mărturiseşte cu o modestie pe care rar o mai întâlneşti că cea mai frumoasă diplomă pe care a primit-o până acum se intitulează Ovidiu Bojor, om de omenie. „Asta spune totul despre mine, pentru că este un termen intraductibil, care exprimă o anumită stare sufletească şi o conduită morală.“ Încercarea noastră, poate searbădă pe alocuri, de a prezenta această personalitate remarcabilă este doar un tribut umil adus muncii sale de o viaţă.

La răscruce de alegeri

Ucenicia în ştiinţa plantelor a început pe când era doar un copil de şapte ani. Atunci a pornit pe „calea cea mai frumoasă, aceea a iubirii faţă de Creator şi de creaţia sa“. Astăzi, la venerabila vârstă de 94 de ani, nu ştie încă dacă această pasiune a fost un dar providenţial sau poate doar o întâmplare a destinului.

Mărturiseşte însă că a fost ceva mai presus de voinţa sa, iar dragostea faţă de mediul înconjurător şi mai apoi faţă de cercetare a fost ca o flacără mocnită ce a supravieţuit torentului rece de încercări ce au vrut să o stingă. Pavăză pentru această pasiune a fost şi dorinţa tatălui său, profesor de ştiinţele naturii, de a-i dezvălui miracolul naturii. La doar şapte ani copilul Bojor cutreiera împreună cu părintele său munţii, un colţ de rai unde avea să descopere frumuseţea şi bogăţia florei şi faunei.

În vâltoarea vieţii şi a alegerilor, domnul Bojor a ales să îşi înceapă cariera într-un domeniu care, deşi nu fundamental diferit de ceea ce face astăzi, avea totuşi o altă direcţie. A început să studieze farmacologia în cadrul Institutului Medico-Farmaceutic din Bucureşti, unde a avut şansa să aprofundeze un domeniu care nu îi era deloc străin, şi anume botanica. Totuşi, flacăra mocnită a pasiunii pentru cercetare s-a transformat într-o vâltoare şi a înţeles că sfatul tatălui de a face ceea ce îi place trebuie să devină realitate. Acesta a fost practic începutul carierei de om de ştiinţă, încununată cu funcţii importante precum cea de cercetător ştiinţific principal, consilier ştiinţific sau expert al Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială.

Orizonturile sale în cercetare nu s-au limitat doar la graniţele ţării. În calitate de expert ONU a condus misiuni internaţionale în Asia şi Africa, unde a oferit asistenţă tehnică în domeniul cercetării şi creării de microindustrii de medicamente pe bază de plante pentru ţări în curs de dezvoltare. De-a lungul vieţii, ştiinţa s-a dovedit a fi parte din fiinţa sa, iar provocările la care a fost supus nu au fost altceva decât un prilej de a demonstra că cercetarea de excelenţă este posibilă chiar şi atunci când limitările par mai puternice decât sunt în fapt.

Realizări de referinţă

Descoperirile ştiinţifice ale domnului Ovidiu Bojor sunt imposibil de enunţat în câteva rânduri, dar respectul pe care îl datorăm acestui mare om de ştiinţă ne obligă să amintim câteva dintre ele. Anul 1985 a marcat sfârşitul misiunii sale de zece ani ca expert al Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială în ţările afro-asiatice şi revenirea în ţară. A adus din regiunea subhimalayană câteva plante exotice, printre care şi castravetele amar, pe care ulterior l-a aclimatizat şi în România.

Cercetările concentrate asupra acestei plante nu au rămas fără răspuns, iar rezultatul – descoperirea insulinei vegetale – a inovat medicina tradiţională, dar şi alopată. Aprecierile, poate modeste în comparaţie cu importanţa descoperirii, nu au întârziat să apară. A fost medaliat la Geneva şi Expoziţiile Internaţionale. Sub aspect metodologic, de control al toxicităţii, cercetătorul Bojor a realizat o altă premieră. Pentru testele de laborator a reuşit să folosească în loc de animale cea mai simplă celulă, Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere), care dă într-un timp mult mai scurt rezultate excepţionale în determinarea toxicităţii medicamentelor sau a unor substanţe introduse accidental în componenţa lor.

O altă realizare demnă de menţionat în calitatea de expert ONU este crearea unei microindustrii farmaceutice pe bază de plante în Nepal. Înainte de cele patru misiuni succesive ale ONU în această ţară, întreaga floră spontană pleca dincolo de graniţe la costuri derizorii pentru a se întoarce apoi sub formă de medicamente la preţuri uneori exorbitante. Dl Bojor a stopat acest fenomen, a reuşit să atragă fonduri, a trimis oameni la specializare şi a promovat în această ţară peste 50 de reţete de produse pe diferite grupe de afecţiuni.

Scurt portofoliu profesional

Dăruirea şi munca neîntreruptă în cercetare s-au concretizat în aproximativ 200 de lucrări ştiinţifice şi peste 500 de articole de informare ştiinţifică în publicaţii din ţară, dar şi din străinătate.

A reuşit să breveteze 35 de produse fitofarmaceutice şi suplimente alimentare, majoritatea aplicate în cercetare şi producţie. Ultimele două au fost medaliate cu aur şi argint aurit la Saloanele Internaţionale de Invenţii la Bucureşti şi Geneva. Vreme de 25 de ani a efectuat Cartarea Florei Medicinale din Carpaţi. Metodologia elaborată a ţinut seama de ocrotirea naturii şi a fost adoptată de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială pentru ţările în curs de dezvoltare. În prezent este membru în cadrul mai multor entităţi ştiinţifice la nivel naţional şi internaţional.

Iată aşadar un profil de cercetător neobosit, om de ştiinţă şi mai cu seamă OM DE OMENIE, care a ştiut nu doar să descopere, ci şi să împărtăşească din bogata sa experienţă.

Laura ZMARANDA