Articole revista 05 Ianuarie 2015, 16:11

Atenţie la culturile alternative!

Scris de

În ultima perioadă anii secetoşi sunt tot mai frecvenţi şi posibilităţi de irigare, în perioada imediat următoare, sunt destul de reduse. În aceste condiţii este necesar ca agricultorii să folosească culturi alternative care să asigure necesarul de recoltă.

Dacă sorgul, ca alternativă la cultura porumbului, a fost destul de dezbătut în diferite publicaţii, încercăm să prezentăm cultura şofrănelului ca alternativă la floarea-soarelui şi cultura năutului, ca posibil înlocuitor al celorlalte leguminoase pentru boabe (mazăre, soia ş.a.). Ar fi de dorit ca şi aceste plante să fie cuprinse în tematica unităţilor de cercetare agricolă pentru crearea de noi soiuri şi tehnologii de cultură competitivă.

Cultura şofrănelului (Carthamus tinctorius)

Face parte din familia Compositae. Se cultivă pentru seminţele bogate în substanţe grase (43-52%) şi substanţe proteice (11%) din care se obţine uleiul comestibil de calitate superioară şi dietetic (scade colesterolul), fiind bogat în acid linoleic şi acid oleic cu grad mare de nesaturare.

Turtele obţinute de la extragerea uleiului sunt bogate în substanţe proteice şi pot fi folosite în furajare, dar în cantităţi reduse şi în amestec cu alte furaje având gust amar.

Ele pot fi folosite şi ca îngrăşământ organic.

Este foarte rezistent la secetă şi nepretenţios la sol, dând rezultate şi pe soluri sărace, pietroase şi chiar pe sărături.

Şofrănelul este o cultură complet mecanizabilă.

Pentru şofrănel anii secetoşi sunt mai favorabili decât cei ploioşi.

Are rădăcina pivotantă, adâncă până la 2 m şi puternic ramificată, putând explora un volum mare de sol pentru procurarea apei şi substanţelor nutritive.

Tulpina este înaltă de 100-120 cm, ramificată şi cu 21-36 de inflorescenţe de tip capitul cu 25-60 de flori.

Frunzele sunt sesile (lipsite de peţiol), cu aspect pielos, cu transpiraţie redusă. Fructul este o achenă de culoare albă şi nu se scutură la maturitate.

În rotaţie şofrănelul dă rezultate bune după cereale păioase şi porumb.

Lucrările solului trebuie să asigure acumularea şi păstrarea apei din precipitaţiile căzute în perioada de toamnă-iarnă.

Patul germinativ se poate pregăti cu grapa cu colţi reglabili, dacă arătura a fost mărunţită şi nivelată din toamnă, sau cu combinatorul până la 4 cm adâncime.

Sămânţa se tratează cu insectofungicide şi semănatul se efectuează primăvara, cât mai timpuriu, când temperatura în sol este de 2-3°C, iar după răsărire, în faza de rozetă, poate rezista la minus 4-6°C de scurtă durată.

Distanţa între rânduri este de 50-60 cm când se folosesc 10-15 kg de sămânţă la hectar, asigurând o densitate de 200.000 plante/ha.

În solurile neîmburuienate se poate semăna la distanţa de 16-20 cm între rânduri când se folosesc 50-60 kg/ha.

Adâncimea de semănat este de 3-4 cm pe soluri grele şi de 5-6 cm, până la 8 cm, pe solurile uşoare.

Pentru fertilizare se folosesc 45-60 kg de azot/ha şi 50-60 kg de P2O5/ha.

Ca lucrări de îngrijire se aplică grăjatul şi 2-3 praşile mecanice, iar dacă gradul de îmburuienare este ridicat se aplică şi erbicide.

Recoltarea se execută cu combina atunci când lanul este galben-bruniu, frunzele sunt us­cate, fructele sunt tari şi lucioase, iar conţinutul de apă din fructe este de 10-11%. În condiţii obişnuite se obţin producţii de 1.500-2.200 kg/ha, având un potenţial de producţie de peste 4.500 kg/ha.

Spre exemplu, Societatea Agricolă „Zimbrul“ Făcăieni – Ialomiţa a cultivat şofrănel pe 1.215 ha, dintre care 200 ha au fost reţinute pentru producerea de sămânţă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU


Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti