De peste 20 de ani pădurile din România au cunoscut un jaf sistematic. Sute de mii de hectare au fost distruse şi aproape nimeni nu a fost niciodată tras la răspundere. Situaţia părea disperată până acum o lună, când a intrat în vigoare un sistem care va scoate braconierii din joc: Radarul Pădurilor.

Sistem informatic complex

Radarul Pădurilor este de fapt nu un radar, aşa cum îl cunoaşte lumea, ci un sistem informatic complex care permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea din pădure şi până la prelucrarea sau ieşirea din ţară, în timp real. Printr-o hotărâre de guvern s-a stabilit că începând din prima săptămână a lunii octombrie toate transporturile de lemn, cu excepţia lemnului „pentru foc“, în volum de până la trei metri cubi, transportat cu atelaje, să se facă obligatoriu folosind acest sistem informatic. Astfel, la fiecare transport de lemn lucrătorul silvic sau firma care a cumpărat lemnul respectiv trebuie să se înscrie în sistemul informatic SUMAL, pe care îl accesează de pe un telefon inteligent (smartphone). Apoi, datele de pe avizul de însoţire a transportului vor fi verificate de sistem şi, dacă sunt corecte – avizul a fost procurat legal, cantitatea respectivă de lemn a fost recoltată legal, sistemul va emite un cod unic de înregistrare (CUI), care trebuie înscris în avizul de însoţire. În cazul în care datele înscrise pe aviz nu sunt corecte, aplicaţia nu generează codul unic, drept urmare serverul central emite un mesaj de avertizare pentru utilizator şi o alertă către organele de control. Odată plecat din pădure, în cazul unui control, transportatorul trebuie să prezinte avizul cu cod unic. Legalitatea trans­portului se poate verifica şi fără oprirea maşinii, căutând datele avizului în sistemul informatic după numărul de înmatriculare. Odată ajuns la destinaţie, lemnul nu poate fi recepţionat până când cei din depozit nu verifică în sistemul informatic corectitudinea codului unic. Oriunde pleacă mai departe lemnul, la un alt depozit, la fabrică sau la vamă, trebuie făcută aceeaşi verificare. Toate depozitele de lemn trebuie amplasate obligatoriu în zone cu semnal. Potrivit autorităţilor, în acest fel, în afara transportului cu atelaje al lemnului de foc, totul va fi monitorizat.

Jaful nu mai putea continua

Statisticile neoficiale arată că, până în acest moment, paguba produsă fondului forestier din România este de peste opt miliarde de euro, prin distrugerea a circa 400.000 de hectare de pădure, la un preţ mediu de 20.000 de euro pe hectar. Potrivit reprezentanţilor Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, până în prezent circa 400.000 de hectare de pădure au fost distruse şi alte sute de mii de hectare sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 de hectare nu sunt nici păzite şi nici administrate. „Federaţia noastră salută orice măsură care poate împiedica distrugerile de păduri, pentru că acest jaf nu mai poate continua. Radarul Pădurilor este o măsură importantă, dar care trebuie completată de respectarea Codului Silvic, respectiv acordarea subvenţiilor pentru administrarea pădurilor particulare de până la 30 ha“, ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor. Potrivit lui Stoicescu, „aceste subvenţii sunt foarte importante dacă ne gândim că, din totalul de 6,4 milioane de ha de pădure din România, doar 3,1 milioane ha sunt administrate de stat. Tot statul administrează şi 1,1 milioane ha păduri din sectorul privat. Deci acest sector are o pondere uriaşă în totalul suprafeţei de pădure şi de aici şi problemele care au fost cu tăierile ilegale.“

Primele efecte, scăderea drastică a braconajului

De controlul transporturilor de lemn se ocupă deja poliţişti, angajaţi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare şi vameşii. Iar primele efecte ale programului Radarul Pădurilor se văd deja. „Sistemul produce deja efecte serioase pe piaţă şi estimez că în ultima lună tăierile ilegale de pădure s-au redus cu până la 50%“, ne-a declarat Cătălin Tobescu, vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România. „Efectele se văd deja în piaţă prin creşterea volumului de material lemnos, dar şi prin creşterea preţului la cherestea în depozite. Iar acesta este primul semn că sistemul este eficient, demonstrând totodată, dacă mai era nevoie, că pe aceste pieţe era lemn la negru. Acum totul iese la suprafaţă“, explică Cătălin Tobescu. În privinţa Poliţiei Române, aceasta arată într-un document că „prin implementarea acestui sistem se doreşte stoparea tăierilor ilegale de lemn şi combaterea evaziunii fiscale în domeniu (...) şi că toate transporturile de lemn, cu excepţia lemnului în volum de până la 3 m.c., transportat cu atelaje, se fac obligatoriu folosind sistemul informatic Radarul Pădurilor“.

Mai mulţi „NU“

În concluzie, nu se vor mai putea încărca materiale lemnoase şi implicit transporta cu acelaşi aviz de însoţire de mai multe ori, nu se vor mai putea legaliza materiale lemnoase tăiate ilegal întrucât se va memora locul de unde s-a încărcat materialul lemnos, nici nu va mai fi posibilă modificarea cantităţilor înscrise pe avizele de însoţire, după valorificarea acestora pe piaţă. Nu se vor mai putea transporta materiale lemnoase fără provenienţă legală fără ca organele de control să nu ştie, nu se vor putea transporta cantităţi mai mari decât cele care au fost procurate în condiţii legale. Nu va mai putea fi posibil ca un utilizator să vândă sau să transmită avize către un alt utilizator, pentru că acestea nu vor putea fi folosite. Într-un astfel de caz sistemul va genera o alertă care va fi comunicată organelor de control, acestea fiind obligate să dispună măsurile legale. Aceste alerte sunt memorate şi pot fi verificate oricând. Şi încă ceva... Radarul Pădurilor poate fi apelat şi prin numărul naţional de urgenţă 112, acest lucru însemnând că practic orice cetăţean care doreşte să fie verificat un mijloc de transport lemn „suspect“ poate apela serviciul comunicând numărul maşinii de transport al materialului lemnos.

Woodtracking şi Iwoodtracking

Aplicaţia Radarul Pădurilor are două componente informatice. Prima componentă, care este denumită Woodtracking, este destinată atât ocoalelor silvice, de stat sau private, cât şi operatorilor economici care exploatează, transportă şi comercializează material lemnos. În momentul încărcării materialelor lemnoase în mijloacele de transport operatorii vor introduce în sistem datele înscrise pe avizul de expediţie, inclusiv coordonatele geografice ale punctului de încărcare. Cea de-a doua componentă a aplicaţiei este Iwoodtracking. Aceasta este destinată organelor de control, respectiv tuturor celor care au atribuţii legale de control al circulaţiei materialului lemnos.

Bogdan Panţuru