Sănătatea noastră depinde şi de alimentele pe care le consumăm zilnic, motiv pentru care mediul înconjurător trebuie să reprezinte o preocupare pentru fiecare şi mai ales pentru agricultori.

Agricultura şi protecţia mediului sunt două domenii care depind unul de celălalt, iar relaţia dintre ele este tot mai intens dezbătută la evenimentele tematice organizate la nivel mondial. Organizaţia Europeană a Proprietarilor de Pământ, împreună cu Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, a organizat cea mai recentă ediţie a Forumului privind Viitorul Agriculturii, în cadrul căruia subiectele abordate au vizat problemele agriculturii la nivel mondial, schimbările climatice şi protecţia mediului în agricultura românească.

Fermierii, primii ecologi ai lumii

De cele mai multe ori activitatea de producţie agricolă are efecte asupra mediului înconjurător, mai ales în urma modernizării acestui sector, iar efectele pot fi resimţite fie imediat, fie de-a lungul anilor. Tocmai acesta este motivul pentru care este necesară o atenţie sporită şi din partea fermierilor, iar la acest capitol România este pe drumul cel bun, susţine reprezentanta Ministerului Mediului, Luminiţa Ghiţă: „Fermierii au fost primii ecologi ai lumii, au fost cei care au avut grijă de ecosistemele naturale, au avut grijă ca producţia culturilor să se facă în armonie cu natura. Agricultura poate fi unul dintre domeniile competitive ale României, însă va trebui să ţină seama şi de particularităţile de mediu, care într-adevăr uneori vin ca o constrângere în dezvoltare, însă ele trebuie înţelese pe termen lung.“

Dacian Cioloş, fostul comisar european pentru agricultură, susţine că elementele de protecţia mediului, văzute de multe ori ca un  impediment, trebuie integrate în desfăşurarea activităţilor agricole deoarece şi societatea a devenit mai preocupată de modul în care se produc alimentele, de calitatea lor sau de gestiunea resurselor naturale.

„În agricultură vorbim de resurse de producţie care sunt vii, solul, plantele sunt materie vie şi aceste chestiuni de protecţie a mediului dau, de fapt, şi direcţia competitivităţii economice în agricultură. Dacă nu ţinem seama de aceste aspecte, riscăm să pierdem pe termen lung competitivitatea şi performanţa economică.“

Importanţa unei relaţii pozitive între agricultură şi mediu a fost remarcată şi de către ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: „Nu poate exista o agricultură fără protecţia mediului şi nu poate exista mediu fără o agricultură care să nu fie dezvoltată. Cred că România a avut o experienţă pozitivă de-a lungul timpului, s-a adaptat bine în ultimii ani şi face eforturi ca şi în perspectiva anilor următori să se adapteze.“

Agricultura românească nu afectează mediul

Dacă la nivel european există acţiuni ale agricultorilor care afectează mediul înconjurător, nu la fel stau lucrurile şi în cazul României. „Aceste două concepte, deşi par a avea o contradicţie logică, au coexistat în România de-a lungul timpului şi sunt stimulate să meargă împreună. Agricultura românească nu a afectat mediul de-a lungul ultimilor 50 de ani. România nu foloseşte decât jumătate din cantităţile de îngrăşăminte chimice care se aplică în Ungaria şi Polonia sau chiar la 25% din ceea ce se foloseşte în ţările mai dezvoltate, Olanda sau Spania. În cifre absolute, cantitatea de îngrăşăminte chimice a fost de 491.000 de tone, din care azotoase 344.000 tone, fosfatice 113.000 tone şi potasice 33.000 tone. Faţă de media UE, a celor 15 ţări mai vechi, suntem la jumătate ca şi cantitate folosită“, a afirmat ministrul Agriculturii în cadrul evenimentului.

Utilizarea redusă a îngrăşămintelor chimice nu este singurul element care arată faptul că activitatea agricolă a României este în acord cu mediul înconjurător. „În momentul de faţă pânza de apă freatică reprezintă sursa de apă potabilă pentru locuitorii din mediul rural. Chiar şi azi aproximativ 2.000 de comune din România folosesc această sursă de apă care certifică faptul că de-a lungul timpului agricultura pe care am practicat-o în România nu a cauzat nici solului, nici mediului şi nici resurselor de apă. Utilizarea apei pentru irigaţii nu a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani, iar din punctul de vedere al agriculturii nu este bine, însă pentru mediu a fost benefic şi cred că s-a păstrat un echilibru bun în agricultura românească. De asemenea, în ultimii 7 ani fermierii fie mici, fie mari s-au dotat şi au adoptat tehnologii care nu au fost dăunătoare mediului“, a explicat Daniel Constantin.

Loredana Larissa SOFRON