FF-iştii!

Toamna, când se numără bobocii, noatenii, roadele câmpului, livezilor şi podgoriilor, se seamănă pâinea şi berea viitoare, mimetic, ministerul de resort se află în campanie de semănare a politicilor agricole ca’ până prin 2020 (noua perioadă de programare PAC –ăl de nu ştie ce-i aia PAC, să cate p’in dicţionare ori pe net!). Am fost şi io în campania de împlântare a noului PAC (pe bruxelleză – implementare!), din cauză de vocaţie şi nominaţie familială, participând la conferinţa „Rolului fermelor de familie din România“. Fură familialii „de la ăl mai înalt nivel“: demnitari şi lederi comunitari, naţionali, actuali şi ex-şi, regionali, locali, comunali, săteşti, de cătun şi, din loc în loc, câte o siluetă foarte familială (175, 55, 90-60-90, 120 la şold, 20 la toc, ochi alunecoşi, păr bălai), despre care sunt foarte, da’ foarte convins că era de familie bună.

Aflai, deolaltă cu bălăioarele (că ăialalţi se trăgeau de urechi să-i vază demnitarii actuali şi viitori ex-şi!), că fermele de familie din târcolul naţional or să fie şperaclul, gura de lup, iarba fiarelor, mă rog, cheia cu care se va deschide uşa dezvoltării agriculturii durabile româneşti în cincinalul ce începe la Sfântu’ Vasile şi poate şi după. Aflai câte sunt! F’un milion. Aflai şi de cheagul strâns sub fiecare. Ca la 10-20 de pogoane, ălea mai mari! E drept că sunt şi familii mai mici de 2 pogoane, da’ nu se pun la socoteală într-o ţară cu peste 25 de milioane de pogoane arabil. Ce dacă’s tot pe atâtea? Dacă vor să fie socotiţi, să se comaseze (concept de concept, înlocuitor de cooperativizare, care’i şi ofilit şi de ocară!). Aflai şi câtă binefacere coborâ-va cu hârzobu’ din ceriu’ cu peste viitorii FF-işti (familiştii din ferme), da’ nu vă spui! Ăi de sunt interesaţi pot să cate pe pagina web a ministerului (cum ne recomanda cu graţie un oficial de top ten!). Nu daţi năvală, aşteptaţi oleacă, că doar ce se dete cheag la parteneriatul cu Western Hight Gate şi tre’ să se învârtoşeze, să ne rămâie ceva în sedilă, altfel ne alegem doar cu zerul (cum ne-am mai ales şi în alte dăţi!). Mai aflai şi câţi FF-işti au binemeritat de la PAC-ul de trecu (pe Măsura 121). Ca’ la 514 (6 la mie, dacă-i socotim doar pe ăia între 2 şi 10 pogoane). Una piste alta, în ritmul ăsta, după vreo 1600 de PAC-uri, majoritatea FF-iştii ajunge-vor în zona comercială după ce vor ajunge în Rai la veşnică hodină. Zic şi io!

Am aflat şi definiţia FF-iştilor: „Exploataţie agricolă aparţinând persoanelor fizice în calitate de producători agricoli înregistraţi înregistrată în Registrul exploataţiilor agricole ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, înfiinţată potrivit legislaţiei în vigoare, care produce pentru consumul propriu, iar, după caz, comercializează surplusul“. Asta-i oficiala! Neoficiala: „Celulă economică a producţiei bunurilor, organizării producţiei, repartiţiei şi consumaţiei bunurilor, în raport cu nevoile familiei sau cu nevoia uneia sau mai multor persoane reunite în vederea aceluiaşi scop.“

Gheorghe Socotitorul

P.S. Apropo! Dacă bunul familist exploatează 20.000 de pogoane, are nevastă, copii, socrii şi amantele în board-ul decizional, consumă ce consumă, pentru nevoi şi over-nevoi, comercializând surplusul e, ori ba, fermier de familie?

Acelaşi