Fermierii români sunt vulnerabili în fața intermediarilor și a fluctuațiilor pieței tocmai pentru că, din cauza decapitalizării grave, nu au reușit să închidă lanțul producție – procesare – distribuție. Unul dintre marii fermieri care au înțeles că o afacere în agricultură se poate dezvolta doar dacă se trece dincolo de produsul primar către produse procesate distribuite prin rețeaua proprie este Dimitrie Muscă, fondatorul Combinatului Agroindustrial Curtici.

Culturile vegetale sunt cu adevărat profitabile dacă există, în primul rând, ferme de animale și unități de procesare a cărnii. Eventual, și un lanț de magazine.

„Pentru noi, chiar dacă nu facem averi din creșterea vacilor, faptul că avem zootehnia, abatorizarea, industria alimentară într-un lanț complet este extraordinar de facil. În cele 35 de magazine pe care le avem se găsesc doar produse de Curtici – pâine, panificație și patiserie, carne și preparate din carne – unde avem 100 de preparate și circa 35 de produse din lapte. Ca o concluzie, acolo unde au existat ferme de animale, dar n-a fost și pământ, acolo unde pământul s-a împărțit, n-a mers zootehnia. Vindem și roșii în sezon pentru că avem și două hectare de seră. (…) Nu am făcut comenzi să băgăm apă minerală, sucuri, cafea și alte prostii. Numai produsele noastre“, a declarat fermierul din Arad.

Ferme cu genetică superioară

Secretul pare a fi unul nu foarte sofisticat – o fermă cu genetică superioară și, neapărat, o unitate de procesare cu o gamă variată de produse.

„Pentru lapte avem 850 de capete de Holstein, avem genetică adusă din America, din Canada, din Franța, am cumpărat și animale, genetică masculină din Franța și Canada, ca să fim profitabili, să avem producție bună. Pentru carne avem 350 de capete de Charolaise, vaca franțuzească de carne. Am început cu 140 de capete. Poate că astăzi la români nu este cea mai căutată carnea de vită. Este căutată carnea de porc – la români porcul este numărul unu și cea mai bună pasăre e tot porcul. Atunci, nu este o afacere deosebit de grozavă, dar ne satisface pentru că sunt foarte multe preparate pe care le facem și cu carne de vită.(…) Trebuie să ținem la calitate pentru că am observat că, oricât este de mare sărăcia în această țară, oamenii au pretenție la calitate“, a continuat Muscă.

Cheia stabilității afacerii – închiderea lanțului producție – procesare

Închiderea lanțului producție – procesare – distribuție asigură succesul și fac posibile planurile de dezvoltare a afacerii.

„Cum bovinele populaţiei s-au împuținat, am făcut o fermă de Charolaise pe care o înmulțim și, la ora actuală, vrem să mai facem încă o fermă de vaci de carne nu la Curtici, ci la Olari, de vreo 400-500 de capete în prima fază. Sperăm să o putem popula până la finele acestui an. (…) Este păcat că la această oră cam jumătate din carnea de porc consumată în România se cumpără din afară. La bovine, cam 70-80% este carne importată“, a mai spus fermierul.

Printre agricultorii care au dezvoltat cu succes un business integrat în România se numără Adrian Porumboiu, patronul grupului de firme Racova, sau Nicolae Apostol, fondatorul Kosarom.

Boala limbii albastre, o invenție?

Dacă o afacere integrată poate fi controlată mult mai bine decât una fracționată, există și lucruri care nu pot fi luate în calcul nici de cel mai abil antreprenor. Cum ar fi, de exemplu, boala limbii albastre, fabricată din rațiuni comerciale după unele voci.

„Până nu a fost semnalată existența bolii limbii albastre la noi în țară nu am avut probleme. Am făcut o dezinfecție totală, inclusiv cu avioane care au zburat peste fermă și au pulverizat substanțe, apoi am făcut și tratamentul cu Butox. Preventiv, ne-am asigurat pentru o perioadă de opt săptămâni după care vine iarna și țânțarul acesta dispare dacă nu-l duce cineva într-o cutie de chibrit și-l plantează undeva. Se poate întâmpla și lucrul acesta. Vrem să facem și tratament injectabil pentru un an de zile. Până acum n-am avut boala, dar cum am zis că fac și românii export, cum apare boala limbii albastre. Statul trebuie să aducă medicamentul care astăzi nu se găsește în țară ca să putem să ne protejăm. Nu-mi pot permite ca într-un efectiv de 1.200 de capete să pătrundă ceva. La fel, în complexul de porci, unul de 24.000 de capete, altul de 10.000 de capete, trebuie să ne păzim așa cum trebuie“, a conchis Muscă.

Potrivit ANSVSA, boala limbii albastre a fost confirmată, până la data de 18 septembrie, la un număr de 757 de animale din 22 de judeţe. Buzău este judeţul în care au fost cele mai multe cazuri, peste 200 animale fiind diagnosticate cu această boala. Cazuri numeroase au fost raportate şi în judeţe precum Vrancea – 96, Gorj – 67, Olt – 62 şi  Vâlcea – 46 de animale.

Marius ȘERBAN