Prognoze optimiste pentru floarea-soarelui şi porumb
După ce ploile din luna iulie au dat peste cap estimările agricultorilor privind producţia de păioase, prognozele privind culturile prăşitoare sunt destul de optimiste. Agricultorii se aşteaptă la recolte cel puţin la nivelul celor de anul trecut, însă se tem că nivelul preţurilor ar putea fi inferior, aşa cum s-a întâmplat şi la grâu, orz sau rapiţă.
Judeţele cele mai afectate de inundaţii au fost Olt, Argeş şi Vâlcea. În Olt, de exemplu, circa 40.000 ha, din care aproximativ 30.000 ha cultivate cu grâu, nu pot fi recoltate din cauza inundaţiilor, susţine Dan Bărăgan, director la Direcţia Agricolă şi de Dezvoltare Rurală (DADR) Olt. Pe lângă grâu, au mai fost afectate şi culturi de orz, rapiţă sau triticale. Pierderile cele mai mari au fost consemnate în partea de nord a judeţului, în condiţiile în care dacă plouă trei zile la rând nu se poate intra pe câmp. Bărăgan spune că în acest an producţia a fost nu doar mai mică din punct de vedere cantitativ, ci şi de o calitate inferioară celei de anul trecut. O problemă constituie şi faptul că în multe cazuri s-a intrat la recoltat pe teren moale, iar în aproximativ o lună trebuie semănată rapiţa. Or, în acest context lucrările se vor efectua cu dificultate.
Probleme mari au fost şi la Vâlcea, unde aproximativ 10.000 ha de teren agricol (suprafeţe cu cereale, legume, plante furajere, pomi fructiferi, viţă-de-vie, sere şi solarii etc.) au fost afectate de inundaţii. Pierderi au fost consemnate în localităţi precum Drăgăşani, Voiceşti, Ştefăneşti, Ghioroiu, Copăceni, Racoviţa sau Călimăneşte, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură Vâlcea.
Pagube şi în Prahova
Inundaţiile au produs pagube şi în alte judeţe. În Prahova culturile de floarea-soarelui şi de porumb sunt afectate în general pe terenurile foarte joase, unde s-a produs fenomenul de băltire, susţine Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţ. În rest, pe celelalte suprafeţe culturile arată foarte bine, mai spune agricultorul. La el, de exemplu, la Dumbrava, jumătate din cele 200 ha de teren agricol cultivate cu porumb sunt afectate de excesul de umiditate. Mai nou, începe însă să se manifeste lipsa de apă, cu efecte directe asupra dezvoltării plantelor, mai afirmă agricultorul.
În total, în zonă se înregistrează pierderi pe 20-30% din suprafaţă. Dacă la porumb vorbim de pierderi de până la 30% din cauza excesului de umiditate, la floarea-soarelui procentul este undeva la 10%, pentru că aceasta a rezistat foarte bine. Oricum, este de aşteptat ca producţia să fie inferioară celei de anul trecut, susţine Adrian Mocanu.
În ceea ce priveşte grâul, producţia a fost asemănătoare celei de anul trecut, circa 5 tone la hectar, problemele fiind legate, însă, de preţuri. În timp ce în 2013 kilogramul de grâu era achiziţionat cu 70 de bani, acum abia ajunge la 65 de bani, spune Mocanu, în condiţiile în care calitatea este mai proastă. Nici la orz lucrurile nu au stat mai bine, pentru că la un preţ de 48 de bani pe kilogram agricultorul nu şi-a acoperit nici măcar cheltuielile, darmite să mai vorbim de profituri. Mocanu spune că a avut o producţie de cinci tone la hectar, cheltuielile fiind de circa 2.500 de lei la hectar, iar veniturile obţinute din vânzarea recoltei au atins 2.000 de lei.
„Noroc cu rapiţa; producţia a fost la fel ca în 2013, dar calitatea mai bună. Chiar dacă preţul primit pe kg este mai mic faţă de 2013, respectiv 1,3 lei raportat la 1,6 lei în 2013, din cauza ploilor am avut cheltuieli mai mici pentru că n-am făcut stropiri şi nici nu a fost atac de insecte“, a precizat Mocanu.
Acesta spune că în acest an nici nu poate fi vorba de profituri, cel puţin pentru micii agricultori, din cauza anului agricol dificil, dar şi a preţurilor mai mari la motorină (undeva la 10%, raportat la 2013) sau inputuri (5-10%). Nu în ultimul rând, preţurile de achiziţie a cerealelor s-au redus cu până la 10%.
Giurgiu: estimări optimiste la porumb
În judeţul Giurgiu culturile de porumb şi floarea-soarelui se prezintă bine, nefiind afectate de inundaţiile din ultima vreme, cu mici excepţii. Este vorba, în mod special, de unele suprafeţe unde a căzut grindină sau unde au fost furtuni. Pagube sunt în mod special la sere şi solarii, proprietarii acestora urmând să fie despăgubiţi. La culturile prăşitoare se aşteaptă totuşi ca producţia din acest an să fie superioară celei de anul trecut.
„Categoric, va fi mai bine la floarea-soarelui şi porumb. De regulă, dacă se pierde la păioase, se câştigă la prăşitoare. Am avut, însă, şi ani când a mers foarte bine la toate culturile“, a declarat Aurel Anghel, director la Direcţia Agricolă Giurgiu (pe post până la data de 1 august, când îi expiră detaşarea de la Prahova).
Şi în Vrancea culturile de porumb şi floarea-soarelui se prezintă bine, cel puţin deocamdată. Spre deosebire de anul trecut, când a fost secetă, în acest an au fost ploi frecvente, care au ajutat dezvoltarea plantelor.
„În acest moment (n.red – 1 august) porumbul se prezintă bine pentru că a plouat suficient, mai trebuie însă să plouă şi când plantele leagă. Cred că în acest an plantele se prezintă mai bine decât în 2013, când a fost secetă“, a precizat Neculai Pupăză, reprezentantul Camerei Agricole Vrancea.
În Gorj, în schimb, inundaţiile au distrus câteva sute de hectare de porumb şi grâu, după cum susţine Gheorghe Petcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din acest judeţ.
În acelaşi timp, în judeţul Botoşani specialiştii aşteaptă producţii bune, ba chiar foarte bune în anumite zone, după cum susţine Florin Marţolea, şeful Serviciului inspecţii, politici agricole din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Botoşani. În acest an, în judeţ au fost obţinute producţii mai mari faţă de anul precedent la majoritatea culturilor agricole, creşteri fiind consemnate în special la rapiţă, de la 1,6 tone /ha în 2013 la 2,2 tone/ha în 2014. La grâu producţia a fost de 3,2 tone/ha, comparativ cu 3,1 tone la hectar în 2013.
Ioana GUŢE
porumb, floarea soarelui, prognoze
- Articol precedent: Este necesar grăpatul arăturilor de toamnă?
- Articolul următor: Ce este mierea de mană?