ipso martie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 Mar 2021

Vaca de lapte, în impas

Creşterea vacilor de lapte în România a intrat oarecum într-un con de umbră în ultimii ani, dovadă fiind şi reducerea semnificativă a efectivelor de animale. Chiar dacă avem ferme moderne, performante, care pot concura oricând cu cele din străinătate, există şi un număr mare de exploataţii – gospodăriile populaţiei, în general, de mici dimensiuni –, pentru care nici nu poate fi vorba de performanţă. Specialiştii propun o serie de măsuri pentru rentabilizarea lor, inclusiv transformarea unora în ferme de vaci de carne.

„Producţia de lapte de vacă a României necesară pentru consumul intern se poate realiza cu 500.000 de vaci de lapte specializate (efectivele totale de vaci de lapte se ridică în prezent la 1,4 milioane de capete, potrivit MADR), ceea ce înseamnă 3-4 miliarde de litri de lapte necesar pentru prelu­crare, la o producţie care să nu fie mai mică de 6.000 de litri pe lactaţie pe fermă pe vacă, pentru că altfel nu este rentabil“, a declarat Gheorghe Neaţă, director în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în cadrul celei de a treia ediţii a conferinţelor AGROSTANDARD, desfăşurate la ASAS.

Potrivit datelor MADR, la APIA au fost depuse cereri de subvenţie pentru 1.078.000 de vaci, cu o producție de 4.200 de litri pe lactaţie, respectiv 3.500 litri în gospodăriile populaţiei, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Peter Tamas Nagy, prezent la eveniment. Există însă şi ferme care au un potenţial de peste 10.000 de litri pe lactaţie.

Gheorghe Neaţă susţine că fermele mici, care au sub 20 de capete de animale, ar putea fi reconvertite pe producţia de carne, ceea ce ar mări semnificativ avantajele crescătorilor.

„La modul cum este subvenţionat la ora actuală viţelul de carne, pentru a primi subvenţia i se impune crescătorului să-l menţină o perioadă de şapte luni în crescătorie, deci şapte luni până la înţărcarea lui, timp în care realizează o greutate de 270-300 kg. Nu este totuna dacă livrezi un tăuraş sau o viţică la 300 kg faţă de o livrare la 100 kg, avantajul fiind triplu pentru crescătorul de vaci“, a precizat Gheorghe Neaţă.

De la câte vaci devine o fermă rentabilă?

Dorin Cojocaru, preşedinte APRIL, susține că, pe măsură ce efectivele de animale cresc, se reduc și costurile de producție. 2013, de exemplu, a fost un an benefic pentru ferma de vaci de lapte calculând cost input-uri la prețul de vânzare a laptelui la poarta fermei, adaugă Cojocaru. Polul de profitabilitate se schimbă o dată la doi ani, un an se câștigă bine pe ferma vegetală, celălalt pe cea animală.

Cojocaru afirmă că pentru o fermă de vaci sau pentru orice altă investiţie în zootehnie contează câteva lucruri: capitalul de investit, dimensiunea afacerii şi managementul.

„Nu putem compara profitabilitatea unei ferme de cinci vaci cu una de 1.000 de vaci. Dacă acum 5-6 ani spuneam că dimensiunea optimă este de 350 de vaci, acum, din perspectiva anului 2015, eu spun că este de 1.000 de vaci. Cu cât efectivul este mai mare, bineînţeles cu un management adecvat, costurile de producţie se reduc, dar trebuie să mai aşteptăm un pic pentru că mai avem şi amortismentele investiţiei făcute cu ani în urmă“, adaugă preşedintele APRIL.

Există şi fermieri care, deşi nu au foarte multe animale, au reuşit să se menţină pe profit. Un astfel de exemplu este Cristian Lungu, un crescător din localitatea Dascălu, judeţul Ilfov, care are doar 32 de animale, ferma sa numărându-se printre cele mai rentabile din România, după cum el însuşi sus­ţine. Secretul: vinde laptele la dozator şi la un preţ maxim de 3,5 lei pe litru.

Pentru micii fermieri soluţia salvatoare este asocierea, iar aceasta presupune ca ei să-şi cumpere utilaje împreună şi să stabilească o echipă de management.

„În Occident, în Olanda şi Italia, sunt cooperative de la fermă la magazin. Trebuie să înţelegem că afacerea trebuie gândită pe filieră, că o dată la doi ani se schimbă polul de profitabilitate… Suntem prinşi între comerciant şi fermier. Eu spun că 2015 a început să îşi facă apariţia, deja în luna mai preţurile au scăzut pe Europa – eu mă uit pe bursele de lapte, porci şi lapte praf din Australia până în Franţa şi SUA şi urmăresc aceste materii prime, care vor veni spre Europa de Est; la fel se va întâmpla şi cu produsele finite“, a precizat Cojocaru.

De altfel, încă din iarnă preţurile pe piaţa internaţională au început să scadă, iar tendinţa s-a menţinut şi în lunile care au urmat.

Crescătorii susţin că le este greu să devină rentabili şi din cauza taxelor şi a impozitelor numeroase. Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, spune că numai pentru a plăti impozitele către primărie şi „taxa pe stâlp“, de exemplu, trebuie să ţină într-un an 56 de vaci, să le mulgă şi să le hrănească numai în acest scop.

România, departe de cota alocată de UE

România aplică sistemul cotelor de lapte de la aderarea la UE,

1 ianuarie 2007, însă niciodată cota totală de producție alocată, deși sub potențial (3.245.000 tone), nu a fost realizată integral, în cel mai bun caz s-a ajuns la 75%, a declarat Achim Irimescu, fostul secretar de stat la Ministerul Agriculturii, în prezent reprezentantul Delegației României pe lângă Comisia Europeană, în cadrul Convenţiei Naţionale a Laptelui. El trage un semnal de alarmă cu privire la soarta fermierilor români începând de anul viitor, când se vor elimina cotele.

Şi aceasta în contextul în care deja sunt „importate“ în România cantități de lapte provenite din statele membre vecine datorită respectării condițiilor de igienă, dar şi facilității furnizării procesatorilor români (se evită costurile mari de colectare), spune Irimescu. Fenomenul se întâm­plă şi din cauza randamentului redus de producție, a lipsei infrastructurii, a instalațiilor de mulgere și răcire sau a unor ferme de talie medie capabile să realizeze performanța.

„Vorbim de o piață cu număr mare de mici producători care au dificultăți în a respecta cerințele de igienă, au eficiență redusă, nu sunt organizați, nu beneficiază de consultanță și informații ale pieței, aceasta este imaginea sectorului local al laptelui“, afirmă fostul secretar de stat la MADR.

Ioana GUŢE

Articole recente - Lumea Satului