Articole revista 02 August 2014, 21:51

Averi construite cu subvenţii de la stat

Scris de

Băieţii deştepţi există nu numai în energie. Ei sunt şi în zootehnie. Cum sună următorul plan de afaceri? Cumperi un vapor de vaci, le înregistrezi la APIA ca să primeşti subvenţii, le vinzi a doua zi şi îţi intră banii în cont timp de cinci ani, în timp ce tu stai la soare în Saint Tropez sau în insulele exotice din Caraibe. Această schemă a funcţionat în vechiul PNDR între 2008 şi 2013. Şi nu pentru o vacă-două ci pentru 600.000 de vaci, jumătate din efectiv, cu o subvenţie de 400 lei/cap de vacă.

„Au fost mulţi care au luat subvenţie degeaba. Nu-ţi face nimeni nimic. Înregistrai vacile şi apoi le vindeai, dar încasai în continuare, ani de zile, subvenţia. Condiţia era să mai ai măcar două vaci ca să nu închizi exploataţia. Degeaba te controlează pentru că, pe sprijin decuplat, eşti în regulă“, a declarat Claudiu Frânc, preşedintele Alianţei ROPAC şi al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.

Schema, aplicată pentru 600.000 de vaci

Schema a fost aplicată la scară mare pentru că între 2008 şi 2013 au dispărut jumătate din efectivele de vaci.

„Această schemă de plată funcţionează din 2007. În 2008 a fost actualizată, iar în 2010 actualizată din nou. Acest sistem de plată s-a aplicat pentru efectivele din perioada 2008-2013. Între 2008 şi 2012 aveam 600.000 de capete de animale care acum nu mai există, adică jumătate din efective. În prezent, exploataţiile de tranzit nu mai intră la plată, dar în perioada 2008-2013 erau eligibile“, a mai spus Frânc.

Exploataţiile „de tranzit“ au făcut averi

Aşa-numitele exploataţii de tranzit, cele realizate de intermediarii între fermieri şi procesatori, au putut face averi profitând de această prevedere legislativă.

„A fost vorba despre declaraţiile de la 31 ianuarie 2008. Dacă în 2008 aveai 5.000 de vaci, le-ai înregistrat şi apoi le-ai vândut a doua zi atunci ai primit subvenţii în toată perioada 2008-2011. Dacă un arab a avut 5.000 de tăuraşi în 2008 pe care i-a vândut imediat a luat subvenţii ani de zile“, a spus Mihai Petcu, unul dintre cei mai mari fermieri din ţară, cu fermă de vaci la Pantelimon, judeţul Ilfov.

Chiar dacă prevederea a fost modificată anul trecut, timp de cinci ani, cât a fost în vigoare, unii au făcut adevărate averi.

„Anul trecut s-a schimbat. S-a introdus şi aprecierea performanţei. Adică se dau 25 de euro pentru 1.000 de litri de lapte şi 4,5 euro de vacă. Uniunea Europeană n-a venit să schimbe legea pentru că noi avem atâta credibilitate că nu dau doi bani pe noi. Nu avem nici măcar un europarlamentar care să aibă cât de cât tangenţă cu agricultura, în afară de faptul că consumă produse agricole. Aceasta în condiţiile unei ţări în care peste 30% din PIB este reprezentat de agricultură“, a continuat Petcu.

Spre deosebire de vechiul PNDR, acum doar o mică parte din subvenţie mai este dată pe cap de animal.

„A fost înainte prevederea asta, dar, între timp, s-a reglementat. Acum se dau bani puţini pe vacă. Acum grosul merge către performanţă, acum se dau pe cantitatea de lapte produsă, pe tona de lapte. Doar o mică parte se mai dă pe cap de animal. A fost o mare tâmpenie. Au fost oameni care au vândut vacile şi, totuşi, au luat subvenţie ani la rând“, a arătat Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari fermieri din ţară, cu fermă în judeţul Arad.

Cei care au aplicat schema de îmbogăţire rapidă, protejaţi de lege

Reprezentanţii asociaţiilor de fermieri spun că, deşi schema frizează ridicolul, cei care au apelat la ea sunt acoperiţi de lege.

„Vorbim aici despre legislaţie. Este o reglementare europeană care permitea plăţi decuplate de producţie. Această reglementare te duce la date statistice care n-au, de multe ori, nicio legătură cu realitatea. Într-o ţară normală producţia de lapte este exprimată prin cote, iar variaţia efectivelor este nesemnificativă. La noi ar trebui să se aplice sistemul propus de noi – transformarea animalelor în hectare“, a conchis Claudiu Frânc. El a arătat că federaţiile de crescători de animale au redactat un proiect de strategie de dezvoltare a sectorului pe care l-au prezentat pe 3 iulie Ministerului Agriculturii, în care există câteva propuneri de modificare a legislaţiei.

Teoria sconcsului

Fermierii acuză Ministerul Agriculturii, europarlamentarii români, dar şi asociaţiile din agricultură de lipsă de interes şi pasivitate în trasarea direcţiilor de dezvoltare ale agriculturii.

„Toate fiinţele de pe pământ fac câte ceva. O găină face un ou. Chiar şi sconcsul face ceva. Face o putoare acolo. Trebuie să ne raportăm la sconcs. Dacă putem face mai mult decât el, atunci e ceva. La noi sunt mulţi care nu fac nimic, nici măcar cât sconcsul. (...) Eu am vândut în viaţa mea juninci cât toţi contemporanii mei la un loc“, a conchis Mihai Petcu.

Marius Şerban


Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti