Ploile neîntrerupte din ultima vreme nu au dat peste cap doar calculele fermierilor. Pentru că nu au putut efectua la timp tratamentele, unii fermieri au executat astfel de lucrări cu întârziere, ceea ce a făcut ca la grâu, de exemplu, bolile să compromită calitatea acestuia pe suprafeţe însemnate. Specialiştii susţin că grâul de pe aceste suprafeţe nu mai poate fi folosit pentru panificaţie, ci doar ca grâu furajer. Acesta nu este recomandat pentru procesare, în condiţiile în care în România nu este verificat cu acurateţe conţinutul biochimic al grâului în brutării.

Ploile fără întrerupere i-au oprit pe fermieri să aplice la timp tratamentele.

„Am reuşit să fac şi tratamentele printre ploi. Am realizat patru tratamente şi acum n-am nici boli, nici buruieni. Cu ploile acestea a fost atac de fuzarioză şi volbură“, a declarat Adrian Rădulescu, unul dintre cei mai mari fermieri din judeţul Ilfov.

Fermierii spun că, dacă nu s-au aplicat tratamente de-a lungul vegetaţiei în condiţiile acestui an, rezultatul poate fi dezastruos. De aici şi tendinţa fermierilor de a aplica tratamente chiar şi în preajma recoltării.

„Cei care n-au ierbicidat la timp au acum probleme mari. Dacă au ierbicidat prea devreme au apărut generaţia a doua şi cea de-a treia de buruieni. Dacă au ierbicidat mai târziu au omorât tot spectrul de buruieni. La rapiţă, cei care n-au dat cu «soluţie lipici» au acum mari pierderi de producţie“, a declarat Ion Cioroianu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România.

Grâul tratat nu poate fi folosit în panificaţie

Specialiştii interzic cu desăvârşire aplicarea tratamentelor în fazele de dezvoltare de dinainte de recoltare.

„În faza acesta de dezvoltare a grâului nu se mai dă cu nimic. După ce grâul s-a îngălbenit şi bobul s-a format nu se mai execută tratamente. Acestea se aplică în faza de formare a spicului, nu la maturare. Acolo unde au apărut fusarioza şi, respectiv, aflatoxina grâul nu poate fi folosit în alimentaţie. Se pare că în acest an avem un atac de fuzarioză şi la porumb“, a declarat Valeriu Tabără, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Tabără deplânge eliminarea tratamentelor aplicate cu ajutorul avioanelor, foarte utile, în opinia sa, în condiţii de ploaie neîntreruptă, pentru realizarea la timp a ierbicidărilor.

„Am scos aviaţia pentru ierbicidat, pentru că ne-am aliniat la normele UE, dar sunt tratamente care nu se pot face terestru, mai ales în condiţii de ploaie aproape continuă. Ierbicidul îşi face efectul în doar două ore, dar dacă nu poţi intra terestru în câmp nu poţi face tratamentul“, a mai spus Tabără.

Potrivit lui Tabără, analize cu privire la cantitatea de ierbicide şi fungicide din bobul de grâu se fac la Institutul de Bioresurse Alimentare încă din anul 1995 şi există un program de analiză la nivelul spicului şi al bobului. Practica demonstrează, însă, că analiza tuturor loturilor afectate la nivel naţional este imposibilă.

Tabără: „Recoltarea, cât mai repede, chiar dacă grâul este umed“

Tabără apreciază că recoltarea trebuie să fie făcută cât mai repede, chiar dacă grâul este încă umed. „Alternanţa temperaturilor între zi şi noapte a afectat calitatea boabelor în spic. Este bine ca fermierii să nu întârzie recoltarea grâului, să nu lase grâul în câmp chiar dacă acesta este umed pentru că apare pericolul încolţirii boabelor în spic. Este valabil mai ales acolo unde există posibilităţi de uscare. (...) Nu cred că producţia din acest an se va ridica la nivelul celei din 2013 sau 2011. Vor fi, însă, ceva probleme legate de recoltare pentru că avem un grad mare de înierbare, au apărut iarba vântului şi buruieni specifice sau chiar măzărichea de toamnă“, a conchis Tabără.

Grâul tratat, recoltat separat

Potrivit specialiştilor, grâul provenit de pe suprafeţe tratate tardiv nu poate fi folosit în industria panificaţiei. Cantităţile respective pot fi folosite, în schimb, pentru obţinerea amidonului, alcoolului, precum şi pentru furajarea animalelor.

Suprafeţele afectate de grâu ar trebui să fie recoltate separat, însă acest lucru ar presupune ca fermierii români să poată detecta aceste suprafeţe şi să le identifice cu precizie cu tehnologie GPS care, în cele mai multe cazuri, nu este la îndemâna lor.

Marius ŞERBAN