Dumbrăveşti - Prahova, o comună bimilenară, hotărâtă să îşi recupereze istoria

Situată în zona centrală a judeţului, la 25 km de Ploieşti şi 15 km de Vălenii de Munte, cu o suprafaţă de 336 ha, străbătută de o mulţime de cursuri de apă: râul Teleajen şi pârâurile Vărbilău, Cosmina, Misleanca şi Glod, dar şi de DJ 102, Ploieşti-Slănic Prahova, drum care o traversează, comuna Dumbrăveştii de Prahova de azi este celebră prin istoria sa multimilenară. Cu Castrul roman de la confluenţa Teleajenului cu Vărbilăul şi Mislea, vezi cu ochii minţii construcţia fabuloasă a edificiului de apărare, din anul 101 e.n, de la Mălăieşti. Iar, puţin mai departe, înspre nord, la Poiana Coţofeneşti, sat care aparţinea pe vremuri comunei, iar azi de comuna vecină, Vărbilău, acum 87 de ani a fost descoperit faimosul Coif de aur de la Coţofeneşti.

Comuna, alcătuită din şase sate cochete de munte: Găvănel, Mălăieştii de Sus, Mălăieştii de Jos, Sfârleanca, Plopeni Sat şi Dumbrăveşti, dă semne de înnoire aproape la fiecare pas. Alături de şantiere de investiţii pot fi observate şi şantiere arheologice, nouă la număr, prin care se are în vedere realizarea unei zone de activităţi ştiinţifice şi de recreere pentru populaţie şi vizitatori.

Dumbrăveştii este o comună bogată în păduri şi livezi, dintre care o parte în sistem intensiv. Alternanţa lor se înfrăţeşte într-un peisaj care încântă ochiul, aşijderea caselor noi, cu coloritul lor care aminteşte de cel al sării din zonă. Iar turlele moderne ale sondelor stau de strajă deasupra livezilor şi păşunilor, anunţând existenţa aici a mai multor rezerve minerale de petrol, de gaze naturale şi sare. În jurul satelor pot fi văzute parcuri de sonde, separatoare şi rezervoare de petrol.

În căutarea originilor aşezării

Un edificiu mare, modern, Primăria domină centrul comunei. Ne întâmpină un bărbat înalt, cu ochii vii, cu o voce puternică, binevoitor. Este primarul Valentin State, pregătit să ne vorbească de istoria comunei. Ne spune că Dumbrăveştiul are o existenţă bimilenară, aşezarea fiind atestată, înainte de toate, de castrul roman de la Mălăieşti de la începutul secolului al II-lea al erei noastre, iar, mai apoi, şi de primii Basarabi . În 1429 Dan al II-lea întăreşte stăpânirea satului Ciobăneşti (azi dispărut) şi Poienile Vărbilău (acolo unde în 1927 a fost descoperit celebrul Coif de aur de la Coţofeneşti).

Comuna era şi rămâne un punct de reper pe vechiul Drum al Sării, motiv pentru care primarul îşi doreşte să recupereze istoria localităţii. De mai mulţi ani a pornit prin ţară şi pe la vecini să descopere rădăcinile... istoriei locale şi cum s-a ajuns să existe mai multe sate cu numele de Mălăieşti. Colecţionează documente, cercetează arhivele. A ajuns şi la Veneţia pentru asta. El este sigur că cele două sate Mălăieşti, componente ale comunei, au fost atestate cam în aceeaşi perioadă ca şi alte trei sate cu acelaşi nume, Mălăieşti, din Basarabia, ba şi altele, aflate dincolo de Nistru. Şi o face cu perseverenţă, prin înfrăţirile de dată recentă între Dumbrăveşti şi acele localităţi din Basarabia, cu care a stabilit şi programe comune de dezvoltare.

Drumul lung al dezvoltării economice şi edilitare a comunei...

Statisticile de dată recentă arată că, începând cu 1990, comuna Dumbrăveşti a cunoscut o dezvoltare în plan economic, social şi cultural. În perioada trecută au fost realizate mai multe investiţii, în plan edilitar-gospodăresc. Două centre culturale, două centre medicale, apă la robinet pentru toţi cei 3.700 de săteni, astfel că azi fiecare sat are drumuri bune asfaltate, dar şi trotuare de-a lungul străzilor, şcoli şi grădiniţe modernizate şi dotate corespunzător.

Mai nou, s-a construit o sală de utilitate publică la Plopeni Sat, cu cămin cultural şi bibliotecă, precum şi cu un dispensar uman. Suma cheltuită de administraţia locală trece de 200 miliarde lei vechi, la un buget local de numai 43 miliarde. Dar construcţiile gospodăreşti continuă şi azi cu poduri şi podeţe peste cursurile de apă din comună, cu asfaltări de drumuri etc.

Primarul, însă, nu pare mulţumit de modul cum este susţinut la accesarea fondurilor europene. Dă exemplu canalizarea care trenează de vreo doi ani, cu o valoare de zece milioane euro, obiectiv care se tot amână. Asta ca să nu mai vorbim de introducerea gazului metan, care, de asemenea, întârzie. Drept urmare, investitorii străini vin şi... pleacă.

„Vin la noi investitori din China şi Coreea, arată primarul Valentin State, care vor să facă fabrici de tractoare şi de alte utilaje agricole, italieni dornici să înfiinţeze o fabrică de prelucrare a fructelor, vin chiar şi investitori germani, interesaţi de Dumbrăveşti. Degeaba. Nu avem gaz metan, mai spune primarul Valentin State. Până atunci, ce să facem? Căutăm să-i susţinem pe meşterii locali în prelucrarea lemnului, care are o tradiţie de peste două sute de ani.“

Rudarii fac demonstraţie de buni meseriaşi

La Plopeni Sat trăiesc de peste două sute de ani câteva sute de rudari veniţi din Oltenia. Cei mai mulţi dintre ei sunt meseriaşi din tată în fiu în realizarea de obiecte din lemn. Ei confecţionează mese, scaune, linguri, furculiţe, ceaune şi copăi, diferite alte vase de tot felul, până la albii şi lavoare. Mai confecţionează şi mobilier din răchită galbenă, dar şi butoaie de toate felurile, tocitori. Fac şi mături, onorând orice comandă pentru a-şi rotunji veniturile. Mai mult de 60 de oameni, prin obiectele măiestrit lucrate pe care le oferă în tot timpul anului, aduc faimă localităţii. Când sunt întrebaţi ce sunt ei nu ezită să spună ferm: „Noi suntem români!“ Între ei se află şi Nicolae Badea, un om la 79 de ani, binecunoscut pentru mulţimea de obiecte din lemn pe care le confecţionează.

Aceştia se alătură efortului colectiv al comunei de a deveni o importantă localitate turistică fiindcă aici există un mare sit istoric cu castru roman, băile romane de la Mălăieşti, dar şi alte nouă situri arheologice care se cuvin a fi cunoscute.

Tocmai pentru a apropia vizitatorul de zonele cuprinse în curs de cercetare arheologică sau de restaurare, primăria va susţine realizarea unei zone cu reconstituiri de clădiri în care să se poată desfăşura activităţi didactice şi de recreere. Astfel, Dumbrăveşti poate deveni o localitate turistică importantă din Prahova şi din ţară.

Cristea BOCIOACĂ