Marii traderi de cereale şi manipularea preţurilor

Agricultorii îi acuză din nou pe marii traderi de cereale că manipulează preţul cerealelor şi oferă fermierilor preţuri ridicole, mult sub cele practicate pe bursele europene. Numai că, dacă anul trecut preţurile cerealelor au fost reduse peste noapte de către traderi, care şi-au atras criticile agricultorilor, acum se pare că aceştia apelează la politica paşilor mărunţi.

„Au fost discuţii anul trecut, ştiţi prea bine… Acum (n.r. traderii) au încercat o altă şmecherie. Noi suntem proşti şi ei sunt şmecheri. Au început deja. Nu mai scad preţul brusc ca anul trecut. Anul trecut a scăzut la grâu cu 60 de euro într-o noapte. Acum au început băieţii încet. Câte un euro, câte doi, câte trei pe zi… Până când începe să treiere, ajungi tot acolo“, a arătat la cea de-a treia ediţie a Conferinţelor AGROstandard Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Laurenţiu Baciu: „O multinaţională transatlantică are profit mai mic decât mine“

Preşedintele LAPAR acuză statul roman de favorizarea marilor traderi de cereale, deşi aceştia fac evaziune fiscală. În schimb, fermierii români sunt controlaţi la sânge de către Ministerul de Finanţe.

„La mine de vreo lună de zile sunt finanţele în control. Acolo nu ştiu dacă cineva a făcut un control să vadă… l-ai cumpărat cu 70 de bani şi îl dai cu 1,20 bani. Unde e diferenţa? Păi este zero. Din păcate, mă uitam pe site-ul ministerului finanţelor la o multinaţională foarte mare, transatlantică, ca să vă daţi seama de cine e vorba. Avea profit mai mic decât mine, numai 2.000 de hectare. (…) Săptămâna trecută s-a achiziţionat grâu pentru Iordania. L-a luat la 76 de bani. Nu! Vorbesc prostii, mai puţin, l-a luat cu 140 de euro. Ştiţi cu cât l-a vândut?!… cu 228. Asta fac. A intervenit statul? Păi, dacă mă uit pe lanţul lui, profitul lui e aproape de zero. Acolo mă uit!“, a continuat preşedintele LAPAR.

Statul nu intervine când e vorba de abuzul marilor traderi

Baciu a criticat lipsa intervenţiei statului în situaţii clare de concurenţă neloială şi cvasimonopol. 

„Obligaţia este a guvernului să intervină pe piaţă. Tot timpul ni se bagă în faţă că, vezi domne’, sunt privaţi, e economie de piaţă. Fals. Numai la noi se întâmplă aşa ceva! Vecinii noştri, că tot ne uitam peste gard, îi condiţionează să respecte preţurile care sunt la bursă. Ori, în România nici unul n-a avut curaj să ia un credit până nu îţi dau autorizaţia de export sau licenţa. Nu ţi-o dau până nu faci dovada că respecţi preţurile care sunt în Franţa, în Germania, că de aia suntem în comunitate, de aia suntem pe aceeaşi piaţă. De ce ne bagă pe piaţa rusească? Noi avem treabă cu piaţa europeană. Noi cu ei ne batem“, a conchis preşedintele LAPAR.

Producătorii cred că deja este imposibil să mai primească un preţ corect pe piaţa românească pentru că traderii străini deja s-au organizat într-o structura care exercită o poziţie de monopol pe piaţă.

Lipsa silozurilor şi presiunea creditelor, vulnerabilităţile agricultorilor

Anul trecut fermierii au acuzat traderii de cereale că au manipulat grosolan piaţa cerealelor, profitând de o poziţie de monopol absolut, de controlul infrastructurii de depozitare, precum şi de lipsa silozurilor fermierilor. În aceste condiţii fermierii au fost nevoiţi să-şi vândă producţia direct din câmp, la preţuri mult mai mici decât cele practicate pe bursele europene. Iar asta într-un an cu producţii bune. În lipsa silozurilor şi presaţi de plata creditelor-furnizor, agricultorii au fost nevoiţi să accepte preţuri derizorii.

„Toate produsele noastre sunt plătite mult sub bursele din Europa sau Statele Unite. Până şi la bursa din Ungaria preţurile sunt semnificativ mai mari decât ceea ce ni se dă nouă. Nici n-a început bine recoltarea şi preţurile sunt la jumătate faţă de anul trecut. Acum primim 107-108 euro pe tona de grâu, la jumătate faţă de anul trecut, şi mult sub preţurile de pe bursele externe. Grâul se vinde cu 200 şi ceva de euro la bursa de la Milano şi cu 170 de euro la bursa din Ungaria. Preţurile au crescut pentru input-uri, cheltuielile cu producţia s-au majorat mult, iar acum, culmea, preţul produselor e la jumătate“, declara în vara anului trecut Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila(APAB).

Preţurile au scăzut anul trecut până la 45 de bani pe kilogram pentru grâul furajer şi până la 65 de bani pentru cel de panificaţie. Pragul de rentabilitate era, în 2013, potrivit LAPAR, de minim 70 de bani la grâu, 60 la porumb, 1,5 lei la floarea-soarelui şi 1,8 lei la rapiţă.

Printre marii traderi de cereale care operează în România se numără Cargill, Alfred C. Toepfer, Glencore, Bunge, Ameropa, Nidera. Fără excepţie, aceste companii au capital străin.

Potrivit datelor Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), principalii traderi de cereale din România, care vând la export mai toată producţia destinată pieţelor externe, au avut în 2010 o cifră de afaceri cumulată de 1,1 miliarde de euro, faţă de 810 milioane de euro în 2009, pentru ca afacerile cumulate să ajungă la 1,3 miliarde de euro în 2011. Deşi au afaceri de miliarde de euro, primii cinci traderi din România abia dacă au împreună câteva sute de angajaţi.

De exemplu, traderul olandez Nidera. Biroul de la Bucureşti al companiei avea în 2010 doar 16 angajaţi, fiecare dintre aceştia aducând companiei nu mai puţin de 6 milioane de euro anual.

Marius Şerban