Cu gândul la banii europeni, livezile prahovenilor îşi continuă declinul
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Articole revista
An de an în Prahova, zonă cu o îndelungată tradiţie pomicolă şi cu un potenţial de producţie pe măsură, livezile sunt tot mai puţine, iar producţia de fructe în continuă scădere. De la peste 18.000 ha în anii ’90 s-a ajuns acum la mai puţin de jumătate, adică la 9.664 ha, de la care în anul trecut au fost obţinute cu greu 4.000 tone de fructe. Asta pe ansamblul judeţului! Situaţia este de-a dreptul dramatică în oricare dintre cele şase bazine pomicole: Băicoi, Breaza, Măgurele, Mizil, Vălenii de Munte şi Ştefeşti, bazine în care refacerea şi înnoirea plantaţiilor se fac cu încetinitorul. Astfel că în ultimii ani au fost realizate abia 341 ha de plantaţii noi, dintre care în 2013 doar şase hectare.
Resemnarea este mare şi în cadrul oficialităţilor, dar şi a pomicultorilor, care nu văd o ieşire decât odată cu primirea de fonduri pe măsură, eventual bani europeni. Situaţia apare şi mai delicată, cu atât mai mult cu cât în judeţ există o mare unitate de procesare a fructelor la Vălenii de Munte, care este nevoită să importe materia primă necesară. Iată că s-a instalat o resemnare care nu anunţă nimic bun.
O primăvară fără nicio livadă nouă
Faptul ni-l confirmă însuşi directorul în exerciţiu al Direcţiei agricole judeţene, ing. Aurel Anghel, în aceste zile transferat pe aceeaşi funcţie la Direcţia Agricolă Giurgiu.
El ne spune că acum, la vreme de primăvară, nu există semnale din judeţ de înfiinţare a unor noi plantaţii, astfel că declinul pomiculturii judeţului va continua. Sătenii îşi plantează pomi doar prin curţile lor şi cam atât. Pentru anul în curs, deci şi pentru toamnă, nu s-a primit nicio solicitare pentru aprobarea înfiinţării unor noi plantaţii. Nici de la persoane fizice şi nici de la ferme de profil din judeţ.
Întrebat de ce se întâmplă astfel, interlocutorul nostru declară că toată lumea aşteaptă ca în toamnă să se declanşeze o acţiune de reconversie a livezilor cu bani europeni. Dar că nimeni nu ştie exact care va fi momentul şi nici suprafeţele de pomi care ar putea fi realizate în judeţ. Nici cine anume are în vedere acum realizarea unor posibile proiecte de înfiinţare a unor viitoare livezi şi nici de unde vor putea fi asiguraţi puieţii; unica pepinieră din judeţ, cea de la Zamfira-Lipăneşti, nu va putea oferi decât o parte din necesarul de material săditor pomicol de calitate. Faptul atestă, aşadar, situaţia dramatică din acest sector şi neputinţa celor care-l coordonează de a schimba, în vreun fel, situaţia existentă.
Fructele amare ale indiferenţei
Aceasta se observă cel mai bine astăzi la piaţă, acolo unde cu greutate mai găseşti fructe oferite de pomicultorii din Prahova ori de cei din judeţele vecine (Dâmboviţa, Buzău şi Vrancea). Aproape tot ceea ce se oferă provine din felurite ţări exotice sau din alte ţări de pe continentul european. Mai mult, unica unitate de procesare a fructelor de la Vălenii de Munte, în urma vizitelor şi a întâlnirilor avute aici de către Ambasadorul Poloniei, a tot primit asigurări că va putea primi mari cantităţi de fructe din judeţ. Şi în acest an şi în viitor! Faptul, desigur, nu s-a întâmplat şi nu prea sunt semne să se întâmple prea curând. Între timp fabrica continuă să importe mari cantităţi de fructe, atât din Polonia, Germania, Bulgaria, cât şi din alte ţări europene. Nu ne dăm seama dacă este vorba de resemnare sau de indiferenţă ori, şi mai grav, de lipsă de înţelegere din partea celor care coordonează acest domeniu de importanţă majoră a agriculturii judeţului. Chiar dacă nu punem la îndoială buna lor credinţă.
Revenind la DADR Prahova, ing. Neli Uşurelu, de la compartimentul de profil, ne spune că s-ar putea ca în 2014 să existe posibilitatea ca producţia de fructe din judeţ să fie una ceva mai bună, însă nu cu mult mai mare faţă de cea din anul anterior deoarece acum toată lumea stă cu ochii aţintiţi doar la fondurile europene, aşteptate fie în vară, fie în toamnă, fonduri destinate reconversiei livezilor. Nimeni nu ştie însă când vor veni acestea şi nici cine vor fi primii beneficiari. Ce se va întâmpla dacă acestea vor mai întârzia? Atunci, cu siguranţă, declinul pomiculturii judeţului va continua. Cu consecinţele de rigoare.
Cristea BOCIOACĂ
Articole înrudite
- Investiție de la zero în județul Prahova: Fermă mixtă de animale în satul Bătrâni
- AFIR: 30 de noi proiecte vor primi finanţare pentru investiţii în infrastructura de irigaţii
- Anul 2021 a început cu vești bune! Iată care sunt și cui se adresează
- Mica biserică din Sibiciu de Sus, Buzău, restaurată cu bani europeni
- Se deschide o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora
- Fonduri europene pentru abatoare de capacitate mică - zona montană
- AFIR anunță lansarea sM 6.1 diaspora și prelungirea sesiunii sM 4.2 - abatoare în zona montană
- ADR Sud-Muntenia, pregătită 100% pentru rolul de Autoritate de Management pentru POR 2021-2027
- Plăți de 7 miliarde de euro în conturile beneficiarilor PNDR 2020
- A lăsat roba de avocat pentru zootehnie
Articole recente - Lumea Satului
- Ordonanța de Urgență pentru acordarea sprijinului financiar pentru sectorul HoReCa a apărut în Monitorul Oficial nr.186 din 24 februarie 2021
- UNCSV: Este obligatorie actualizarea actelor constitutive ale cooperativelor agricole din România până la 20 aprilie 2021
- Investiție de 30.000 euro într-o crescătorie de struți la Borșa
- Investiție de la zero în județul Prahova: Fermă mixtă de animale în satul Bătrâni
- Măsuri şi recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirilor la animale în perioada cu temperaturi scăzute
- „Noi suntem ultimii țărani ai României!“
- Până în 2050 agricultura trebuie să ofere cu 70% mai multă hrană
- Se întâmplă în localitatea Cioranca din județul Buzău. Primele 30 ha cu porumb irigate prin picurare
- Drumul laptelui la Ibănești. O investiție de 7 milioane de euro în plină pandemie
- Amestec de mazăre și făină din fân de lucernă pentru hrana porcilor în creștere-îngrășare