Reprezentanţii fermierilor din zona de munte a judeţului Suceava fac lobby la Guvernul României şi Comisia Europeană pentru păstrarea micilor gospodării ţărăneşti.

După ce anul trecut Asociaţia Crescătorilor de Taurine „Runc“ Moldoviţa (ACTR) a solicitat responsabililor din cadrul Guvernului României şi comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, o intervenţie fermă la Comisia Europeană pentru ca strategia din următorii ani să nu excludă de la subvenţii micii fermieri şi sprijin pentru tinerii fermieri, anul acesta Alexandru Crăiuţ, reprezentantul fermierilor din Moldoviţa, continuă şirul solicitărilor la instituţiile europene, Ministerul Agriculturii, autorităţile judeţene şi locale pentru ca gospodăriile ţărăneşti să nu dispară.

„Mica gospodărie ţărănească din zonele de deal şi munte este cunoscută încă de pe vremea dacilor, a rezistat trecerii timpului şi s-a dezvoltat şi modernizat în fiecare etapă istorică. Nici măcar comuniştii nu au putut s-o destrame prin regimul cotelor împovărătoare sau prin faptul că cei care se împotriveau puteau plăti cu viaţa. A urmat perioada cooperativizării forţate sau în zona de munte a întovărăşirilor zootehnice dintre anii 1959 şi 1963. În a treia etapă, profund păgubitoare, prin Legea nr. 58 din 1974 a sistematizării, aceste gospodării urmau să fie mutate de pe munte, unde aveau condiţii de sporire a numărului de animale în vetrele satelor, pe suprafeţe de 250 până la maximum 500 de metri pătraţi. Doar evenimentele din decembrie 1989 au mai salvat o parte din gospodăriile ţărăneşti din zona montană, gospodării care reprezintă civilizaţia rurală vie a României, cu un deosebit potenţial de dezvoltare agricolă, turistică, socială, culturală, economică.

Concepţia unor state occidentale dezvoltate, care susţin că mica gospodărie ţărănească trebuie să dispară, este profund devastatoare, cu efecte dintre cele mai dezastruoase pentru zonele rurale“, ne-a declarat Alexandru Crăiuţ, preşedintele ACTR.

Alexandru Crăiuţ susţine că peste 80% din efectivele cu vaci de lapte se află în gospodăriile ţărăneşti mici, ceea ce obligă administraţiile publice centrale şi locale să sprijine aceste exploataţii mai ales prin pârghii financiare care să menţină vie civilizaţia rurală, având în vedere că avem o structură de proprietate foarte fărâmiţată, dar cu un deosebit potenţial agricol.

„Aceste ferme de subzistenţă trebuie sprijinite financiar, ele asigurând o producţie de lapte şi carne destinată consumului propriu şi pentru piaţă, în condiţiile în care celelalte activităţi din mediul rural s-au redus drastic“, a precizat Alexandru Crăiuţ.

„România are cea mai mare civilizaţie rurală din Europa“

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine „Runc“ din Moldoviţa ne-a spus că gospodăriile ţărăneşti şi fermele mici din România îşi susţin nevoile lor în viitoarea perioadă de programare prin constituirea Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România. Confederaţia, singura de acest tip din ţară, urmăreşte apărarea şi promovarea intereselor gospodăriilor ţărăneşti şi ale fermelor mici, care practică o agricultură mai prietenoasă cu mediul, conservă modul de viaţă, cultura şi tradiţiile din România, păstrează meşteşuguri şi asigură existenţa unui număr mare de locuitori ai satelor.

„România are cea mai mare civilizaţie rurală din Europa, sursa legitimităţii sale fiind moştenirea agroculturală cu un deosebit potenţial de dezvoltare agricolă, turistică, socială şi culturală, zestre inestimabilă care trebuie ocrotită şi dezvoltată, factorul uman fiind cel mai de preţ capital“, a precizat Alexandru Crăiuţ.

Silviu BUCULEI