Articole revista 02 Iunie 2014, 12:36

Ponturi americane pentru furajarea bovinelor

Scris de

Vă prezentăm pe scurt sfaturile oferite de Robert (Bob) M. Kaiser (profesor emerit al Universităţii Wisconsin şi consultant internaţional în nutriţia bovinelor) la seminarul organizat de către ANARZ şi Biroul pentru Agricultură al Ambasadei SUA la Bucureşti, la sediul din Baloteşti al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie.

Nutriţia la vacile de lapte

„Fizic vorbind, o vacă nu poate mânca în aşa fel încât să-şi asigure necesarul de nutrienţi dacă furajul nu ar fi de calitate.“ De aceea este necesar un nutreţ cât mai bun. Din păcate nu există doar furaj din gama premium aşa că este indicat ca acele furaje de calitate mai mică să fie administrate vacilor în repaus mamar şi junincilor cu vârstă mai mare de un an.

Pentru a obţine cât mai mult de la furaje e importantă alegerea momentului de recoltat. De exemplu, la graminee, spune specialistul american, ideal ar fi recoltatul în stadiul de burduf-lapte al spicului. Iar furajul bine tocat trebuie aşezat direct în siloz în straturi nu mai mari de 10 cm, foarte bine compactat pentru a obţine o fermentaţie excelentă. Cu cât PH silozului este mai jos cu atât este mai de calitate, susţine americanul.

Porumbul se recoltează atunci când prin apăsare cu unghia asupra lateralei bobului, laptele iese de la prima treime în jos, spre cocean. Recoltarea în stadiul corect de maturitate aduce un spor important de substanţă uscată (s.u.). La lucernă e ideal să prestaţi 4 coase pe sezon, cu o distanţă de 28-30 de zile între ele. Ideală este recoltarea la stadiul de mugur timpuriu. Este foarte important tocatul silozului în aşa fel încât particula să nu depăşească 11,7 mm. Foarte importantă este şi folosirea inoculanţilor.

Silozul de porumb, silozul de lucernă, şroturile de soia dar şi fânurile uscate sunt cele mai recomandate. Lactaţia beneficiază atunci când în raţie se foloseşte cel puţin un sfert din s.u. necesară din silozul de porumb. Se poate merge chiar până la două treimi din necesarul de s.u. din silozul de porumb. Mai sus de acest procent pot apărea probleme nutritive. Randamentul de s.u. obţinută / ha este în favoarea porumbului siloz în raport cu silozul de lucernă iar silozul de graminee nu este indicat în prima parte a lactaţiei. Este indicat ca mazărea să se amestece cu cereale cu bob mic şi să nu se depăşească 2,5-4 kg/zi. Analiza furajelor este foarte importantă. Nutreţurile de bună calitate asigură substanţe nutritive mult mai mari cu un conţinut bogat din punct de vedere energetic şi proteic şi, deşi ar părea mai scumpe, în final ferma va avea de câştigat.

În SUA fermele mari investesc în nutrigenomică şi nutrigenetică

Se speră ca, atunci când aceste domenii se vor dezvolta, medicii sau nutriţioniştii vor putea interveni prin dieta alimentară pentru a preveni apariţia anumitor boli metabolice sau pentru a manipula dezvoltarea şi funcţionarea mai intensă şi mai rapidă a unor ţesuturi la animalele din fermă. Prin controlarea individuală a dietelor se pot aduce rezultate din ce în ce mai bune în creşterea vacii de lapte. Dovadă stă diferenţa de performanţă între cei care folosesc ultimele descoperiri în materie de nutriţie şi ceilalţi, spune consultantul american într-un final.

O mare parte din aceste ponturi sunt deja cunoscute de fermierii şi specialiştii români, dar întotdeauna avem de învăţat de la cei care sunt cu mulţi paşi înainte.

Vita de carne este subprodusul proprietăţilor imobiliare

Americanii cresc multe vaci de carne pentru că au unde să o facă, iar dezideratul principal al fermelor de vaci pentru carne este un viţel viu – înţărcat/an. Nutriţia este şi la vaca de carne secretul reuşitei, spune profesorul emerit Bob Kaiser de la Serviciul de Consultanţă al Universităţii Wisconsin, SUA.

În state încă mai sunt ferme familiale, de tip tradiţional, unde cow-boy-ul a rămas tot călare dar a şi înţeles că pentru a supravieţui asaltului fermelor comerciale trebuie să investească în rasă şi nutriţie. Aşa că, chiar şi acolo unde proprietarul îşi vede vita la 3, 4 luni, progresul genetic este prezent. Altfel va rămâne cu vaca nevândută dacă nu va avea carcasa competitivă. De altfel, în state procentul de carne în carcasă a crescut continuu.

Tendinţa este asemănătoare cu cea din Europa în ceea ce priveşte numărul de exploataţii per total. Adică, un trend descrescător, dar şi aici este în creştere sectorul fermelor comerciale, cum le spun americanii fermelor specializate pe creşterea raselor pure, în special Black Angus.

În Florida sunt ferme comerciale şi de 45.000 capete dar, per total, numărul mediu de vite/exploataţie este de 35 de capete iar încărcătura variază, în funcţie de zonă, de la 5 la 7 ha/ cap de vacă.

Perioadele de montă – cât mai concentrate

Este necesar un interval de montă cât mai scurt pentru a avea rezultate cât mai bune. De regulă acesta nu trebuie să depăşească 60 – 70 de zile. În aşa fel încât fătările să se realizeze în perioada optimă. Se recomandă ca înainte de această perioadă să se efectueze vaccinarea vacilor şi a taurilor. De asemenea, trebuie făcute şi tratamentele antiparazitare înainte de perioada de reproducţie. În primele două săptămâni se face inseminare artificială iar după aceea se introduc taurii, reco­mandă specialistul american. Apoi se verifică reuşita montei. Vitele care nu au rămas gestante se reformează.

Evitarea stresului la înţărcare

Când viţeii au făcut 6, 7 luni şi au greutatea bună pentru a fi înţărcaţi sunt mutaţi, împreună cu mamele lor pe o păşune separată. După două, trei zile se despart, dar mai rămân o săptămână pe păşuni vecine, pentru a reduce stresul înţărcării. La vârsta de un an aceştia sunt vânduţi către îngrăşătoriile comerciale unde, până împlinesc 24 de luni, sunt furajaţi intensiv. De aici iau calea abatoarelor.

În SUA 4 mari procesatori deţin 75% din piaţă

Din cei peste 60 procesatori de carne de vită din SUA se disting patru firme mari care procesează peste trei sferturi din totalul bovinelor de carne. Americanii iau foarte des masa în oraş, iar din totalul meselor servite în restaurant circa 43% sunt mâncate în localuri tip fast-food. Carnea de vită este produsul cel mai căutat în state iar carnea de Black Angus este pe primul loc. Americanii sunt în majoritate crescători de rase englezeşti.

S-a trecut de la licitaţiile tradiţionale la telelicitaţii

În ultima vreme licitaţiile video, online, înlocuiesc tradiţionalul sistem al licitaţiilor cu strigare. În felul acesta s-a mărit potenţialul de vânzări. Asta nu înseamnă că au dispărut marile târguri şi licitaţiile „live“, adaugă Bob M. Kaiser în final.

Tudor CALOTESCU


Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti