Legea pajiştilor, în vigoare din 2015
Primăriile, acuzate că au „interese“ în concesionarea păşunilor
Legea pajiştilor va intra în vigoare anul viitor, după cum a declarat pentru Lumea Satului Gheorghe Neaţă, director în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), dar crescătorii de animale contestă vehement unele prevederi şi reclamă interese ale primăriilor legate de concesionare.
Crescătorii de animale susţin că s-au înfiinţat mai multe „asociaţii fantomă”, în complicitate cu primăriile, iar aceste asociaţii, care în realitate nu deţin animale, încasează subvenţia pe suprafaţă. Printre punctele pe care crescătorii de animale le vor modificate sunt cele legate de încărcătura minimă la hectar, perioada de concesionare a păşunii şi modul în care se vor acorda subvenţiile (pe asociaţie sau pentru fiecare membru al asociaţiei în parte).
Crescătorii de oi vor să treacă la proteste
„Legea stă la Parlament de trei ani. Interesele sunt ale primăriilor. La Camera Deputaţilor ni s-a spus direct: «Trebuie să ţinem seama de primari, pentru că de ei depind alegerile.» Pe lângă primării s-au înfiinţat asociaţii fantomă care nu au niciun animal. Banii din subvenţii intră în buzunarele acestor samsari, în loc să fie reinvestiţi şi păşunile se degradează de la an la an“, a declarat pentru Lumea Satului preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Oi, Marcel Andrei.
El spune că proiectul de lege prevede o perioadă de concesionare de cinci ani, or în cazul în care cineva ia o păşune în concesiune face şi investiţii. Concesiunea trebuie să se facă pe cel puţin 10 ani, iar încărcătura să fie de 0,5/hectar, nu de 0,3/hectar, cum este prevăzut în proiect.
„Vrem ca aceste probleme să fie rezolvate, altfel o să ieşim în stradă, că nu mai rezistăm. Acum primăriile concesionează păşunile pe vechea lege şi s-a ajuns la preţuri de 800-1.000 de lei/hectar. Târgurile s-au umplut de animale scoase la vânzare, pentru că nu mai avem cum să le ţinem din cauza costurilor prea mari“, spune Marcel Andrei.
„Primăriile fac ilegalităţi cu subvenţiile“
Vicepreşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR), Dorel Secară, afirmă că „primăriile fac ilegalităţi cu subvenţiile pentru păşuni“ şi ar trebui ca Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) să demareze controale pentru a stopa acest fenomen. „Legea pajiştilor este în mare parte făcută pe baza propunerilor făcute de asociaţiile crescătorilor de animale, dar interesele primăriilor au făcut ca actul normativ să fie modificat. Primăriile au interes ca legea să nu intre în vigoare, pentru că pierd subvenţiile. Vreau să le spun încă o dată tuturor membrilor federaţiei că, dacă întâlnesc astfel de situaţii, pot sesiza instituţia prefectului, care are atribuţii în acest sens. Primarii ar trebui să aibă grijă ca păşunile să fie ale crescătorilor de animale, nu ale unor asociaţii fantomă, care nu au niciun animal. Trebuie să fie clar că cei care trebuie să încasează subvenţiile sunt crescători de animale“, spune Dorel Secară.
El ne-a declarat că FCBR susţine o încărcătură de 0,5 unităţi/hectar şi dreptul de preempţiune al crescătorilor de animale din localitatea respectivă, dar dacă nu sunt crescători locali acestea să poată fi concesionate celor din alte localităţi. „Am vorbit cu domnul ministru Constantin şi ne-a promis că legea aşa va fi aprobată“, a mai spus reprezentatul FCBR.
De asemenea, Dorel Secară susţine că, după aprobarea legii, subvenţiile ar trebui să se dea pe asociaţie, nu pe fiecare crescător, pentru că ulterior va fi greu să se facă investiţiile în păşune.
Concesionarea va fi pe 7-10 ani
Gheorghe Neaţă a declarat pentru Lumea Satului că legea e posibil să fie aprobată înainte de vacanţa parlamentară, dar va intra în vigoare anul viitor.
Potrivit reprezentantului MADR, ar trebui ca încărcătura de animale pentru o pajişte să se calculeze pentru fiecare păşune în parte şi să fie stabilit un amenajament pastoral care să stabilească potenţialul păşunii. „Deocamdată, încărcătura minimă pe hectar acceptată ca măsură de plată pe suprafaţă este de 0,3 unităţi vită/hectar. Aceasta este luată în calcul de APIA la plată şi aşa va fi şi în lege. Dar cea mai bună soluţie este ca în amenajamentul pastoral să se stabilească pentru fiecare păşune în parte. Nu e totuna o păşune de munte cu una din câmpie. Primăriile au obligaţia – şi scrie şi în lege – să întocmească acest plan de păşunat care să cuprindă cantitatea de iarbă pe unitatea de suprafaţă, calitatea solului, măsurile pentru întreţinerea păşunii, sursele de adăpat, tot ce se trece într-un amenajament pastoral.
Primăriile fac licitaţiile
Dar nici Gheorghe Neaţă nu exclude posibilitatea că există şi primari care s-ar putea să nu apere interesele crescătorilor de animale. „Depinde de calitatea primarilor. Dacă primarii sunt corecţi şi ţin cu crescătorii, normal că nu permit înfiinţarea unor asociaţii fantomă care să ia păşunile şi pe urmă să ia şi subvenţia“, spune Neaţă.
Primăriile vor putea concesiona păşunile şi crescătorilor de animale din alte localităţi, dacă este excedent de păşune. Legea care va apărea va avea o prevedere cu dreptul de preferinţă. „Drept de preferinţă vor avea asociaţiile şi pe urmă crescătorii individuali din localitatea unde se află păşunea. După care, dacă rămâne suprafaţă de păşune nedistribuită către aceştia, au dreptul să vină din comunele învecinate sau din alte zone.
Păşunea se concesionează fiecărei persoane, în funcţie de numărul de animale, chiar dacă face parte dintr-o asociaţie, pentru că asociaţiile nu au cod de exploataţie. Dacă li s-ar da cod de exploataţie asociaţiilor ne-am întoarce la colectivizare. Fiecare asociaţie va avea un tabel nominal cu fiecare exploataţie în parte şi îşi primeşte fiecare dreptul. Termenul de concesiune va fi între 7 şi 10 ani. Există posibilitatea de prelungire a contractului. Dacă o primărie vede că întreţine păşunea, are tot interesul să-i prelungească contractul“, a explicat reprezentantul MADR.
Controlul în teren se va face de către o autoritate a statului care deocamdată este APIA, care face plata pe suprafaţă, iar pentru amenajamentele pastorale controlul va fi făcut de către ANARZ.
Lidia TRUICĂ
- Articol precedent: Răspândirea şi poziţionarea salcâmului în România
- Articolul următor: Oierii din zona de munte, şcoliți cu bani elvețieni