Romania

Agricultură de performanţă. Combinatul Agroindustrial de la Curtici, Arad

Agricultură de performanţă. Combinatul Agroindustrial de la Curtici, Arad
Distribuie:  

Vă invit la o plimbare cu oarecare încărcătură ştiinţifică, o plimbare folositoare mai cu seamă celor care lucrează în domeniul agriculturii, dar şi acelora dintre dumneavoastră care trăiesc de pe urma sudorii acestor vrednici oameni. Veţi avea posibilitatea să aflaţi cum se munceşte acolo unde dintotdeauna succesul a fost şi rămâne la el acasă. În acest număr al revistei Lumea Satului îl avem alături de noi pe domnul doctor inginer Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial de la Curtici, Arad.

– Despre activitatea de la Curtici ştim cu toţii că se bazează pe profesionişti, pe oameni de elită şi, în al doilea rând, pe tehnică de vârf. Confirmaţi, domnule inginer, sau infirmaţi această percepţie?

– Este adevărat. Avem oameni de elită, iar aceştia trebuie adunaţi din toată zona, din toată ţara. Oamenii de elită pot fi ţinuţi aproape numai cu bani mulţi, fiindcă nu poţi să faci performanţă cu salarii de o mie de lei pe lună. Oferind remuneraţii pe măsură, putem ţine aproape aceşti oameni, care altfel ar apuca-o poate pe drumul spre Vest. Am încheiat anul 2013 cu vânzări de 2.136.000 euro numai din carne şi lapte, ceea ce înseamnă un an foarte bun.

– Din această sumă importantă, cât reprezintă profitul dumneavoastră?

– În acest moment încă nu ştiu exact să vă spun cât din această sumă reprezintă profitul societăţii. Pot totuşi să vă informez că în 2012 profitul total a fost la Curtici de patru milioane de euro. Aşadar, societatea a făcut bani. Cum? Din disciplină, din tehnologie, din producţie. Banii au fost apoi reinvestiţi. Bineînţeles că acest profit a fost calculat după ce societatea s-a achitat de datoriile faţă de proprietarii de teren. Societatea oferă 1.500 kg de cereale pentru fiecare hectar. Jumătate grâu, jumătate porumb boabe.

– Cum a apărut ideea Combinatului Agroindustrial de la Curtici?

– Aşa cum se prezintă el acum, combinatul este rezultatul unei iniţiative de la începutul anilor ’90. Am fost în vizită la asemenea combinate din Europa, am fost o dată şi în Germania, însă cel mai de amploare proiect cu care am avut contact este un combinat agroindustrial din fosta Iugoslavie. Acesta a inspirat, într-o mai mică sau mai mare măsură, întreaga noastră activitate. Pentru noi a fost o revelaţie. Avea şi zootehnie, avea şi industrie alimentară, avea şi pământ, avea de toate şi suprafaţă mult mai mare decât noi.

Aş vrea să vă ofer un exemplu ilustrativ pentru succesul combinatului nostru. Am făcut o mică analiză, iniţial pentru mine, dar care s-a dovedit relevantă pentru mai multe aspecte ale activităţii noastre. Am luat un hectar de pământ şi l-am cultivat cu porumb. Am obţinut 10.000 kg de porumb boabe la un hectar. La un preţ mediu acest porumb nu se vinde cu mai mult de 2000 de euro. Dar cu acest porumb poţi creşte 25 de porci la un consum de furaj de 400 kg pentru un porc de 100 kg. Noi reuşim să obţinem un kilogram de porc chiar şi cu trei kilograme de furaj.

Dacă vindem porcii cu 7,5 lei la kilogram obţinem aproape 4.000 de euro din acelaşi hectar de pământ. Dacă facem mezeluri, deja discutăm despre un cu totul alt profit. Facem 50 kg de mezeluri pe cap de porc. 25 de porci sunt transformaţi în 1.250 kg de mezeluri. La un preţ de 27 lei/kg, vindem mezelurile pe aproximativ 7.500 de euro. Carevasăzică, acelaşi hectar poate aduce venituri de peste 7.000 de euro. Sigur, costurile de producţie cresc, însă obţinem un profit considerabil mai mare decât în cazul în care am vinde direct producţia de cereale.

– Vă propun să facem un mic inventar al mijloacelor de care dispuneţi la Curtici.

– Înainte de toate trebuie menţionat faptul că am constituit un agroholding. Acesta este format din combinatul Curtici şi combinatul de la Olari. Pe cele două societăţi lucrăm 7.500 ha de pământ. La Curtici avem 25.000 de porci şi nu mai avem spaţiu, singura soluţie fiind extinderea. Avem un abator care prelucrează toată carnea de porc. Noi nu vindem decât carne prelucrată. Suntem corelaţi cu o reţea de 35 de puncte de desfacere, care vând numai produse de bază: lapte, carne şi pâine.

Sunt mândru de faptul că noi facem produse din carne şi nu din altceva. Luăm în considerare acum o posibilă extindere. Ne dorim să oferim produse noi care să depăşească exigenţele pieţei şi, dacă vom găsi intermediarii potriviţi, ne gândim să intrăm şi pe piaţa bucureşteană, începând cu anul ce vine.

Mai avem un complex de vaci, şi anume 1.168 de capete, dintre care 800 sunt vaci de lapte, iar celelalte sunt vaci de carne. Nu avem noi în zonă o cultură culinară care să încurajeze consumul de carne de vită, dar oamenii au început să o caute. 

– 2013 a fost un an cu producţii bune, nu-i aşa?

– Da. Am realizat producţii în parametrii aşteptaţi, am îndeplinit termenele şi am făcut bani frumoşi. Suntem monitorizaţi în continuu de toate organele acreditate, aşadar nu am primit vreo păsuială din partea autorităţilor, iar acesta este un semn de sănătate al activităţii în domeniu. Am ajuns aici prin investiţii. Cel mai impresionant, dar şi mai performant la capitolul tehnologic este complexul de porci de 10.000 capete, care este pe furajare lichidă. Fiul meu m-a convins că este cea mai bună soluţie, iar dovezile din teren nu au întârziat să apară. În momentul în care furajul intră direct în formă lichidă în sistemul digestiv al animalului, timpul necesar acestuia pentru asimilarea substanţelor nutritive este mult scurtat, astfel putând fi eficientizat cu mult mai bine consumul de furaj.

– Aveţi specialişti performanţi, din câte putem înţelege. Care este câştigul mediu al unui om bine pregătit ce lucrează pe utilajele dumneavoastră de înaltă performanţă?

– Vrem chiar în această perioadă să creştem salariile inginerilor noştri. În general, ei câştigă în jur de 1.000 de euro, câţiva dintre ei depăşind considerabil chiar şi această sumă. Aceşti oameni în mod cert îşi merită banii, fiindcă aportul lor este semnificativ în unitate. Un alt motiv pentru care sunt foarte bine plătiţi este acela că aceşti specialişti nu trebuie să fie preocupaţi de altceva decât de munca lor bine făcută, atât timp cât se află în unitate grijile legate de traiul de zi cu zi fiind astfel mult diminuate. Ei trebuie să aibă tot ce le trebuie pentru a crea alături de mine.

Grija pentru oameni este obligatorie.

Gheorghe VERMAN

Arad, Combinatul Agroindustrial Curtici

Alte articole: